1. Lăcomia cea de cer
o trăim când toate pier
din ce e născut de jos,
din pământul păcătos!

R: Dă-ne, Doamne, lăcomie
după cer și veșnicie,
/: ca prin noi să fii slăvit
azi și-n cerul fericit! :/

2. Lăcomia să ne-o creşti
din poruncile-Ţi cereşti,
mărturia s-o-mplinim
cât în trup călătorim!

3. Mulţumim că nu ne lași
biruiți de cei vrăjmași!
Vrem să ne-nchinăm mereu,
Ţie, Veşnic Dumnezeu!

I: Cântările Harului, volumul 17, cântarea 176