1. Necazul cel de mâine
nu ţi-l lua de az'
/: e poate o părere :/
/: iar tu ți-o faci necaz! :/

R: Acesta-i adevăr ceresc!
Ferice-acei care-l trăiesc!

2. Ascult-acum Cuvântul,
pe care clar l-a spus,
/: când străbătea pământul :/
/: Slăvitul Domn, ISUS! :/

3. Părerea nu-i credinţă,
e numai simplu gând!
/: Nu-i pune temelie, :/
/: căci o trăiești plângând! :/

4. Tu crede adevărul
rostit senin, frumos,
/: atunci avea-vei cerul :/
/: în tine, ca HRISTOS! :/

I: Cântările Harului, volumul 17, cântarea 167