1. Ca roua binefăcătoare,
ce lasă dulce-nviorare,
/: să-mi fie, Doamne-al meu cuvânt,
spre sufletul zdrobit și frânt! :/

R: Ca Tine să vorbesc,
ca Tine să iubesc,
Isuse-așa doresc,
ca Tine să iubesc,
ca Tine să trăiesc!

2. Ca un balsam ce răni alină,
spre cel ce geme și suspină,
/: Isuse, fă-mi Tu cântul meu,
un susur blând, un curcubeu! :/

3. Ca zorii albi ce se revarsă,
spre inima-n durere arsă,
/: îmi vreau credința orișicând,
deplin, prin dragoste, lucrând! :/

4. În toate, vreau să fiu ca Tine,
neobosind a face bine,
/: să fiu împărțitor de har,
ca soarele, pe-orice hotar! :/

I: volumul 1, cântarea 37