1. Lumea ce ne înconjoară, s-a-nstrăinat de Isus,
Nu știe ce-i mântuirea, harul ce i-a fost adus.
Se află în întuneric, în noaptea vieții cea grea,
Nu vrei să fii tu lumina pentru ea?

R: Du-te și spune de Isus, despre iubirea Lui mare,
Spune cum El, sus pe cruce, S-a dat pentru-al ei păcat,
Să știe toți că El poate să dăruiască iertare,
Iar cel ce se pocăiește și crede pe veci e salvat!

2. Tu dragul meu ce pe Domnul, în viața ta L-ai primit,
Lasă odihna și somnul, multe sunt de-nfăptuit!
Tu ai mesajul salvării, lumea îl poate afla,
Fii plin de râvnă și-I spune, nu mai sta.

3. Isus te cheamă-n lucrare, nu vrei să-I fii slujitor?
Căci mare e secerișul, mare e al Său ogor,
Să ducem dar Vestea Bună, celor ce-așteaptă și-o cer,
Să afle toți mântuirea, altfel pier.

I: Cântarea 112, volumul 4.