1. Iubite, când vei fi departe,
de sori şi de lumini încins,
Adu-ţi aminte, prima rază
în suflet, cine ţi-a aprins.

2. Când vei fi-ajuns pe culmea naltă
spre care-ai vrut şi te-ai luptat,
Adu-ţi aminte mâna care
la primii paşi te-a ajutat.

3. Când vei fi-ajuns stăpân pe harul
cereștii lumi de melodii,
Adu-ţi aminte cine-n suflet
ţi-a scris întâile-armonii!

4. Când vei fi-ajuns cu-ntreg hotarul
vieţii tale înflorit,
Adu-ţi aminte ochii care
întâii crini ţi-au răsădit.

5. Când dragostea-ţi va umple viaţa
cu tot cuprinsu-i minunat,
Adu-ţi aminte sânu-acela
ce te-a-ncălzit şi legănat.

6. Adu-ţi mereu, adu-ţi aminte
şi niciodată nu uita
Cât preţ, ce jertfe şi ce lacrimi
s-au dat spre fericirea ta.