1. Ducându-Ți crucea, Doamne, ajuns-ai Ia Calvar,
să sorbi întreg paharul de chin și de amar.
În mâini și în picioare piroane Ți-am bătut,
ca sângele-Ți să spele păcatul nostru mult.

2. Între tâlhari, pe cruce, ai fost apoi înălțat,
Tu, Cel fără de vină, să mori ca vinovat.
Tu, Creatorul lumii, de sete ars ai fost,
de focul Judecății să fim Ia adăpost.

3. Batjocura, ocara, Te-au biciuit, Isus,
dar le-ai răbdat pe toate, în liniște, supus.
Oțelul rece, pieptul, ce crud Ți-a spintecat,
sub ochii dragi ai mamei ce-n lume trup Ți-a dat.

4. Tu pentru-aceasta, Doamne, în lume ai venit,
să ispășești păcatul, fiindcă ne-ai iubit.
În veci de veci cânta-vom slăvită jertfa Ta
ce ne-a adus iertarea pe dealul Golgota!

I: volumul 1, cântarea 60