1. Pe marea vieţii furtunoasă,
când cerul nopţii-i fără stele,
Isuse, barca vieţii mele,
purtată e de valuri grele,
și groaza-n suflet mi se lasă!

R: Isus, Stăpânul peste toate,
în duh îmi toarnă iar credinţă,
din valuri, sufletul mi-l scoate
şi dă-mi deplină biruință!

2. Cuvântul Tău plin de putere
oprește urletele mării,
aduce iar seninul zării,
îmi dă din nou avânt cântării,
și-n suflet, dulce mângâiere!

3. Îți mulţumesc cu închinare,
că Tu faci marea liniştită,
ca dintr-o stare izbăvită,
să-Ţi 'nalţ cântare înnoită,
Isuse-al vieții dulce Soare!

I: Volumul 1, cântarea 92