1. Cât puteți, bucurați-vă iară
De al păcii și-al strângerii dar,
Și-adunati-vă-n inimi comoară
De credintă, tărie si har.
Însă mâine, când iar vreo-ncercare
Va veni să aleagă-ntre voi,
/: Fiți statornici, fiți tari, cu răbdare,
Ca nici unul să nu dea napoi. :/

2. Dacă unii-nfricați de ispită
Vor privi și vor sta tremurând,
Le-amintiți de cununa slăvită
Și de-acei ce-o câștigă răbdând.
Nu v-abateți din calea pe care
V-ați legat și-ați pornit la-nceput;
/: Cu credință mereu, cu răbdare,
Vă urmați drumul drag cunoscut. :/

3. Dacă unul mai slab s-ar abate,
Vă rugați și-l chemați înapoi,
Ca uniți, să răzbiți și prin toate
Să nu piară nici unul din voi.
Când în față vor sta Ghețimanii
Și Golgota va cere vieți,
/: Suferind fiți mai tari ca dușmanii!
Nu-i ca jertfă triumf mai măreț. :/

4. Căci la capăt lumina-nvierii,
Și cununa vieții de-apoi,
Și răsplata, și slava-nfierii
Vă așteaptă s-ajungeti și voi.
Când în față vor sta Ghețimanii
Și Golgota va cere vieți,
/: Suferind, fiți mai tari ca dușmanii!
Nu-i ca jertfă triumf mai măreț. :/

I: Versuri: Traian Dorz,
Melodie: Valerica Stan