1. Prin crucea Ta, ai revărsat atâta har,
Pe când eram un păcătos, un rob murdar!
Ce preț imens plătit cu sânge la Calvar,
Să pot avea iubirea Ta, Isus, în dar!
Cu tot ce sunt, de harul Tău, Isus, mă prind;
Vreun merit n-am și brațe goale Îți întind!
Precum ești Tu, desăvârșit, vrei să devin,
Iar harul Tău lucrează-n mine în chip divin.

R: Îți mulțumesc că sunt iubit de Tine. Chiar când cad zdrobit de suspine,
Știu că Tu m-ai prețuit de la început.
Cu-atât mai mult, acum, când sunt socotit
Prin sângele-Ți neprihănit,
Mă vei salva și sunt de Tine deplin iubit.

2. Chiar de-am căzut și Îți greșesc de multe ori,
Cu harul Tău adânc în inimă-mi cobori.
Și dac-atunci când Te uram, Tu m-ai iubit,
Cu-atât mai mult, când sângele-Ți m-a curățit,
Prin jertfa Ta sunt socotit neprihănit.
Nu zelul meu sau fapta mea m-au mântuit;
Iertarea mea cu preț de sânge ai plătit,
Și-Ți mulțumesc că-n harul Tău sunt azi iubit!