1. În valea cu umbrele morții,
Departe de cer locuiesc,
Dar cerul întreg mi-e în suflet
Și doar pentru El eu trăiesc.
Acolo eu am un Părinte,
Acolo e și-al meu Isus,
Eu știu că-n curând vine-n slavă
Pe-ai Săi să îi ducă-n cer sus.

R: Un dor de veșnicie,
De casă m-a cuprins,
Un dor de-a mea comoară,
De țara mea de vis.
Mi-e dor de-al meu Părinte,
Ce-n cer mă va primi,
Mi-e dor de noua casă,
În care voi locui!

2. Chiar dacă trăiesc într-o lume
Ce-i plină de-amar și păcat,
În inimă am fericirea
Ce Isus prin moartea-I mi-a dat.
Sunt vesel mereu și-n necazuri,
Căci știu că al meu drum spinos
Sfârși-va-ntr-o zi-n veșnicie:
La capăt m-așteaptă Hristos!

3. Mereu eu mă rog cu credință
Și-aștept răbdător acea zi
Când sfinții-or avea biruință,
Când trumifători noi vom fi.
Nădejdea mea e doar la Domnul,
Mereu EL m-a călăuzi
Pe calea pe care-au mers sfinții,
Din noapte pășind către zi.