1. O, nu-s mai tari ispitele ca harul
Ce l-ai primit ca să le poți răbda,
Căci nu se cere-ntâi să urci calvarul.
Întâi primesti puterea a-l urca.
Credință, se cere credință,
Și orice ispite-ai să-nvingi,
Credința, atâta credință,
Puterea ispitei s-o stingi!

2. O, nu-s mai tari durerile-ntâlnite
Decât puterea care-o vei primi,
Căci nu-s întâi poverile sporite,
Întâi primesti puteri a suferi.
Nădejde, se cere nădejde,
Și orice durere o-nvingi,
Nădejde, atâta nădejde,
Puterea durerii s-o stingi!

3. O, nu-s mai tari vrăjmașii niciodată,
Decât iubirea gata a-i ierta.
Că-ntâi nu vine ura-nveninată
Ci-ntâi se va mări iubirea ta.
Iubire, se cere iubire,
Și orice vrăjmș ai să-nvingi,
Iubire, atâta iubire,
Cât ura întreagă s-o stingi.

I: Cântările Domnului caietul 2, cântarea 185.
Autor text: Traian Dorz.