1. Pe malurile râurilor triste,
Pe țărmul apelor din Babilon,
/: Ședeam tăcuți și toți plângeam cu jale,
Când ne-aduceam aminte de Sion. : /

2. În sălciile din ţinutu-acela,
Noi toate harfele le-am atârnat;
/: Acolo, toți biruitorii noștri,
Să le cântăm cântări, au așteptat. : /

3. Cum să putem cânta noi, oare, ție
Cântările Sionului iubit?
/: A Domnului cântări neprihănite,
Pe un pământ străin și nedorit? : /

4. De te-oi uita, Ierusalime, să-și uite
A ei destoinicie dreapta mea!
/: De cerul gurii, limba să-mi lipească,
De nu-mi va fi la tine inima! : /

5. De nu-mi voi aminti mereu de tine,
De nu voi face din Ierusalim
/: A bucuriei culme-ntotdeauna
Și-al dragostei puternice sublim. : /