1. Tot mai frumoasă eşti, Iubire,
din zi în zi, din ceas în ceas;
/: și dulcea ochilor privire
mai limpezită Ţi-a rămas. :/

2. Ce trecătoare-s toate, toate:
și oameni şi-aşezări şi legi!
/: Nimic din ce-i acum, nu poate
să treacă veacurile-ntregi. :/

3. Doar Tu, Iubire, Tu ai viața
în veşnicii neprinse-n gând,
/: și tot mai tânără Ţi-e faţa,
cu cât trec vecii rând pe rând! :/

4. Tot mai frumoasă eşti Iubire,
și fiii Tăi aşa-s mereu!
/: Eu nu ştiu altă fericire,
dar ştiu că Tu eşti Dumnezeu. :/

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 146.