Eu stau mereu în aşteptare
Adesea stau şi mã gândesc.
Şi-mi pun adesea o-ntrebare
Cât oare ai sã zãboveşti ?

Cãci crucea ce ma-apasã este grea
Şi lupta cu pãcatul este mare.
S-ajung cât mai curând la Tine aş vrea
Sã scap de chin, dureri şi-ngrijorãri.

Durerea am cunoscut din tinereţe
Cei fericirea-n viaţã n-am ştiut.
Am plâns adesea cu suspine
Şi inima în mine îmi ofta.

Când te-am chemat în rugãciune
Ca sã-mi rãspunzi eu am venit.
Mi-ai spus atunci c-a Ta venire
Mereu, mereu se-aproprie.

Veni-va ziua cea mãreaţã
Când vei rãpi pe-ai Tãi copii
O fã-mi şi mie o Doamne
Sã fiu rãpit în veşnicii.