1. Atât de mulţi sunt în întuneric
În agonie căutând lumina
Popoare mii şi mii în beznă nopţii
Ce nu cunosc pacea,fericirea.
R1: Să fiu o lumină prin viaţa mea
Să mă consum pe mine însumi în lucrarea Ta
Vreau să renunţ la tot ce nu e după voia Ta
Şi vreau să mă predau cu totul în lucrarea Ta.
2. Atât de mulţi cuprinşi de groază
Se-nchină-n faţa unor statuete
Şi îşi dedică fiinţa întreagă
Zeităţilor lipsite de viaţă.
3. O, Doamne, pot să duc şi eu vestea bună
La capătul lumii la orice făptură
Să mă unesc în rugăciune cu lacrimi
Cu cei plecaţi la secerişul mare.
R2: Să fii o lumină prin viaţa ta
Să te consumi pe tine însuti în lucrarea Sa
Şi să renunţi la tot ce nu e după voia Sa
Să vrei să te predai cu totul în lucrarea Sa
Am compus aceasta cantare in urma expunerilor pe care fratii nostri iubiti Luiza si Marian Nitu le-au facut in repetate randuri despre India.Fiind plecati acolo ca misionari de cativa ani,au luat contact direct cu o lume guvernata de duhuri rele,in care oamenii sunt atat de bulversati de credinta in milioane de zei,incat sunt aproape imposibil de evanghelizat.Dumnezeu lucreaza insa si acolo, dar mai mult prin minuni.De la acesti frati am invatat ca pot sa particip si eu la ducerea evangheliei pana la capatul lumii,fara sa merg eu personal,ci ducand o viata sfanta,rugandu-ma pt.misionari si sustinandu-i material.