1. De n-ai deschide mana,
Cu darurile Tale,
/: Aș fi sortit, Isuse,
Pieirii pe-orice cale! :/
E harul Tău, e harul Tău.
2. De n-ai veghea cu milă
Asupra vieții mele,
/: M-as prabusi-n adâncul
Nelegiuirii grele. :/
E mila Ta, e mila Ta.
3. De nu mi-ai da lumina
Învățăturii sfinte,
/: În veci n-aș fi în stare
De nici un pas nainte. :/
Lumina Ta, lumina Ta.
4. De nu mi-ai pune-n suflet
Iubirea-n foc mai mare,
/: S-ar stinge-n mine dorul
Și râvna în lucrare! :/
Iubirea Ta, iubirea Ta.
5. Căci tot ce am, Isuse,
Am numai de la tine;
/: E harul Tău cel veșnic,
Turnat mereu in mine! :/
E harul Tău, e harul Tău.
I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 162.