Observ că tot mai mulți oameni se axează pe ideea că "oamenii sunt răi" și nu pe cea "Dumnezeu e bun".
De ce ținta noastră sunt oamenii?
De ce privim mereu la răutatea lor și nu la dragostea lui Dumnezeu care e atât de mare?
Ce s-ar fi întâmplat dacă și Hristos ar fi privit la oamenii din jurul Lui judecându-i, mai rămânea El fără de păcat?
Ce rost are să judeci pe x și y și defectele tale să le treci cu vederea?
Suntem noi mai buni ca ei, mai perfecți, mai iubiți de Dumnezeu?
Nu mai privi în viața celor din jurul tău judecând, doar iubește și roagă-te pentru acei oamenii.