M-am gândit că..
Speranţa e singurul sentiment mai puternic decât frica şi mai tare decât deznădejdea! Speranţa vine de la Dumnezeu, frica şi deznădejdea vin de la diavolul.
Speranţa e mai bună decât banii. De ce? Pentru că banii se termină, dar cu speranţa mergi şi la cimitir.
Speranţa poate schimba gândul sinucigaşului şi poate aduce un licăr de lumină în întunericul cel mai negru.
O scânteie de speranţa poate aprinde un suflet înfrânt şi o inimă zdrobită de durere.
Speranţa nu moare ultima, ea nu moare niciodată, totuşi se poate stinge o dată cu refuzul nostru de a mai spera.
Sperând, mai ai o şansă.
Sperând, necazurile vieţii trec mai uşor.
Sperând, priveşti dincolo de forme, priveşti spre conţinut, spre esenţă.
Speranţa nu moare niciodată, nu poate să moară. Speranţa este puntea dintre credinţa şi dragoste. Nu poţi crede şi crezând să ajungi să iubeşti, dacă nu păşeşti pe acea punte numită: SPERANŢA!