Biruința nu este atunci când obții tot ceea ce ți-ai propus ci biruință e atunci când poți să fii mulțumitor chiar dacă viața ți-a refuzat dorințele.
Biruința nu este atunci când visul se împlinește imediat ci atunci când știi să aștepți în tăcere împlinirile târzii.
Biruința nu este atunci când toți te ovaționează și complimentează ci atunci când conștința îți șoptește: ,,bine rob bun și credincios…
Biruința nu este atunci când închizi gura interlocutorului ci atunci când știi să îi deschizi inima.
Biruința nu este atunci când ești mai bogat ci atunci când cel de lângă tine suferă mai puțin și datorită ajutorului tău.
Biruința nu este atunci când ești înconjurat de prieteni ci atunci când accepți să pierzi prietenii de dragul Prietenului.
Dar cea mai mare biruință dintre toate biruințele este aceea că boldul morții a fost frânt, iar Hristos ne-a adus la viață prin credința în El: 1 Corinteni 15:55 “Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?””Untdelemnul nu-l găseşti nicăieri. Nici la parfumerie. Ştii unde găseşti untdelemnul? Când îl strângi cu Domnul de la loviturile pe care le încasezi. Fă din fiecare lovitura şi din fiecare zdrobire o picătură de untdelemn. Pune-l în sticlă şi când se prezintă Domnul Isus Hristos, unge-L şi spune-I: Doamne, din zdrobirea mea am înţeles că Tu eşti Acela care le îngădui pe toate. Să te arunci la picioarele Domnului Isus, fără un cuvânt. Să nu-ţi ceri voie să intri în casă, să te prăbuşeşti în plâns la picioarele Lui. Şi să te ridici de acolo, ridicat nu de oameni, ci să te ridice de acolo Isus Hristos, care a spus: “Femeie, du-te în pace. Păcatele tale, cele multe, au fost iertate.”