- Iov 31:1 Făcusem un legământ cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.
- Iov 31:2 Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi-a trimis Cel Atotputernic din ceruri?
- Iov 31:3 Pieirea nu-i oare pentru cel rău şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?
- Iov 31:4 N-a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi-a numărat El toţi paşii mei?
- Iov 31:5 Dacă am umblat cu minciuna, dacă mi-a alergat piciorul după înşelăciune,
- Iov 31:6 să mă cântărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!
- Iov 31:7 De mi s-a abătut pasul de pe calea cea dreaptă, de mi-a urmat inima ochii, de s-a lipit vreo întinăciune de mâinile mele,
- Iov 31:8 atunci eu să semăn, şi altul să secere şi odraslele mele să fie dezrădăcinate!
- Iov 31:9 Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pândit la uşa aproapelui meu,
- Iov 31:10 atunci nevastă-mea să macine pentru altul şi s-o necinstească alţii!
- Iov 31:11 Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,
- Iov 31:12 un foc care mistuie până la nimicire şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.
- Iov 31:13 De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele când se certa cu mine,
- Iov 31:14 ce aş putea să fac când Se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde când pedepseşte El?
- Iov 31:15 Cel ce m-a făcut pe mine în pântecele mamei mele nu l-a făcut şi pe el? Oare nu ne-a întocmit acelaşi Dumnezeu în pântecele mamei?
- Iov 31:16 Dacă n-am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plâns ochii văduvei,
- Iov 31:17 dacă mi-am mâncat singur pâinea, fără ca orfanul să fi avut şi el partea lui din ea,
- Iov 31:18 eu, care din tinereţe l-am crescut ca un tată, eu, care de la naştere am sprijinit pe văduvă;
- Iov 31:19 dacă am văzut pe cel nenorocit ducând lipsă de haine, pe cel lipsit neavând învelitoare,
- Iov 31:20 fără ca inima lui să mă fi binecuvântat, fără să fi fost încălzit de lâna mieilor mei;
- Iov 31:21 dacă am ridicat mâna împotriva orfanului, pentru că mă simţeam sprijinit de judecători,
- Iov 31:22 atunci să mi se dezlipească umărul de la încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărâme!
- Iov 31:23 Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.
- Iov 31:24 Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ‘Tu eşti nădejdea mea’,
- Iov 31:25 dacă m-am îngâmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe care le dobândisem,
- Iov 31:26 dacă am privit soarele când strălucea, luna când înainta măreaţă
- Iov 31:27 şi dacă mi s-a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducându-mi mâna la gură –
- Iov 31:27 Sărutări, în semn de închinare.
- Iov 31:28 şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m-aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus –,
- Iov 31:29 dacă m-am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie când l-a atins nenorocirea,
- Iov 31:30 eu, care n-am dat voie limbii mele să păcătuiască, să-i ceară moartea cu blestem,
- Iov 31:31 dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ‘Unde este cel ce nu s-a săturat din carnea lui?’,
- Iov 31:32 dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul,
- Iov 31:33 dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sân,
- Iov 31:33 Sau: ca Adam.
- Iov 31:34 pentru că mă temeam de mulţime, pentru că mă temeam de dispreţul familiilor, ţinându-mă deoparte şi necutezând să-mi trec pragul…
- Iov 31:35 O, de aş găsi pe cineva să m-asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plângerea iscălită de potrivnicul meu?
- Iov 31:36 Ca să-i port scrisoarea pe umăr, s-o leg de fruntea mea ca o cunună;
- Iov 31:37 să-i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.
- Iov 31:38 Dacă pământul meu strigă împotriva mea şi dacă brazdele lui varsă lacrimi;
- Iov 31:39 dacă i-am mâncat rodul fără să-l fi plătit şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpâni,
- Iov 31:40 atunci să crească spini din el în loc de grâu şi neghină în loc de orz!” Sfârşitul cuvintelor lui Iov.
- Cuvântarea lui Elihu
- Iov 32:1 Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
- Iov 32:2 Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu.
- Iov 32:3 Şi s-a aprins de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns, şi totuşi osândeau pe Iov.
- Iov 32:4 Fiindcă ei erau mai în vârstă decât el, Elihu aşteptase până în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov.
- Iov 32:5 Dar, văzând că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s-a aprins de mânie.
- Iov 32:6 Şi Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvântul şi a zis: „Eu sunt tânăr, şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am temut şi m-am ferit să vă arăt gândul meu.
- Iov 32:7 Eu îmi ziceam: ‘Să vorbească bătrâneţea, marele număr de ani să înveţe pe alţii înţelepciunea.’
- Iov 32:8 Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea.
- Iov 32:9 Nu vârsta aduce înţelepciunea, nu bătrâneţea te face în stare să judeci.
- Iov 32:10 Iată de ce zic: ‘Ascultaţi-mă!’ Îmi voi spune şi eu părerea.
- Iov 32:11 Am aşteptat sfârşitul cuvântărilor voastre, v-am urmărit dovezile, cercetarea pe care aţi făcut-o cuvintelor lui Iov.
- Iov 32:12 V-am dat toată luarea aminte; şi iată că niciunul din voi nu l-a încredinţat, niciunul nu i-a răsturnat cuvintele.
- Iov 32:13 Să nu ziceţi însă: ‘În el noi am găsit înţelepciunea – numai Dumnezeu îl poate înfunda, nu un om!’
- Iov 32:14 Mie nu mi-a vorbit de-a dreptul, de aceea eu îi voi răspunde cu totul altfel decât voi.
- Iov 32:15 Ei se tem, nu mai răspund! Li s-a tăiat cuvântul!
- Iov 32:16 Am aşteptat până şi-au sfârşit cuvântările, până s-au oprit şi n-au ştiut ce să mai răspundă.
- Iov 32:17 Vreau să răspund şi eu la rândul meu, vreau să spun şi eu ce gândesc.
- Iov 32:18 Căci sunt plin de cuvinte, îmi dă ghes duhul înăuntrul meu;
- Iov 32:19 lăuntrul meu este ca un vin care n-are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească.
- Iov 32:20 Voi vorbi deci, ca să răsuflu în voie, îmi voi deschide buzele şi voi răspunde.
- Iov 32:21 Nu voi căuta la înfăţişare, nu voi linguşi pe nimeni,
- Iov 32:22 căci nu ştiu să linguşesc, altfel într-o clipeală m-ar lua Ziditorul meu.
- Iov 33:1 Acum dar, Iov, ascultă cuvântările mele, ia aminte la toate cuvintele mele!
- Iov 33:2 Iată, deschid gura şi mi se mişcă limba în cerul gurii.
- Iov 33:3 Cu curăţie de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat:
- Iov 33:4 Duhul lui Dumnezeu m-a făcut şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
- Iov 33:5 Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi pricina, fii gata!
- Iov 33:6 Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău şi eu, ca şi tine, am fost făcut din noroi.
- Iov 33:7 Astfel, frica de mine nu te va tulbura şi greutatea mea nu te va copleşi.
- Iov 33:8 Dar tu ai spus în auzul meu şi am auzit sunetul cuvintelor tale:
- Iov 33:9 ‘Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine.
- Iov 33:10 Şi Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socoteşte vrăjmaş al Lui;
- Iov 33:11 îmi pune picioarele în butuci, îmi pândeşte toate mişcările.’
- Iov 33:12 Îţi voi răspunde că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decât omul.
- Iov 33:13 Vrei dar să te cerţi cu El pentru că nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?
- Iov 33:14 Dumnezeu vorbeşte însă când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.
- Iov 33:15 El vorbeşte prin vise, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.
- Iov 33:16 Atunci, El le dă înştiinţări şi le întipăreşte învăţăturile Lui,
- Iov 33:17 ca să abată pe om de la rău şi să-l ferească de mândrie,
- Iov 33:18 ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile sabiei.
- Iov 33:19 Şi prin durere este mustrat omul în culcuşul lui, când o luptă necurmată îi frământă oasele.
- Iov 33:20 Atunci îi este greaţă de pâine, chiar şi de bucatele cele mai alese.
- Iov 33:21 Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale;
- Iov 33:22 sufletul i se apropie de groapă şi viaţa, de vestitorii morţii.
- Iov 33:23 Dar, dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze,
- Iov 33:24 Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului: ‘Izbăveşte-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!’
- Iov 33:25 Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţii lui.
- Iov 33:26 Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să-I vadă Faţa cu bucurie şi-i dă înapoi nevinovăţia.
- Iov 33:27 Atunci, el cântă înaintea oamenilor şi zice: ‘Am păcătuit, am călcat dreptatea şi n-am fost pedepsit după faptele mele;
- Iov 33:28 Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă şi viaţa mea vede lumina!’
- Iov 33:29 Iată, acestea le face Dumnezeu de două ori, de trei ori omului,
- Iov 33:30 ca să-l ridice din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii.
- Iov 33:31 Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci, şi voi vorbi!
- Iov 33:32 Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbeşte, căci aş vrea să-ţi dau dreptate.
- Iov 33:33 Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea.”
- Iov 34:1 Elihu a luat din nou cuvântul şi a zis:
- Iov 34:2 „Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!
- Iov 34:3 Căci urechea deosebeşte cuvintele cum gustă cerul gurii bucatele.
- Iov 34:4 Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun.
- Iov 34:5 Iov a zis: ‘Sunt nevinovat Şi Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate;
- Iov 34:6 am dreptate şi trec drept mincinos; rana mea este jalnică, şi sunt fără păcat.’
- Iov 34:7 Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa,
- Iov 34:8 care să umble în tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă mână în mână cu cei nelegiuiţi?
- Iov 34:9 Căci el a zis: ‘Nu-i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.’
- Iov 34:10 Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!
- Iov 34:11 El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.
- Iov 34:12 Nu, negreşit, Dumnezeu nu săvârşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.
- Iov 34:13 Cine L-a însărcinat să cârmuiască pământul? Cine I-a dat lumea în grija Lui?
- Iov 34:14 Dacă nu s-ar gândi decât la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea,
- Iov 34:15 tot ce este carne ar pieri deodată şi omul s-ar întoarce în ţărână.
- Iov 34:16 Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!
- Iov 34:17 Oare ar putea să domnească un vrăjmaş al dreptăţii? Şi vei osândi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
- Iov 34:18 care strigă către împăraţi: ‘Netrebnicilor!’ Şi către domnitori: ‘Nelegiuiţilor!’,
- Iov 34:19 care nu caută la faţa celor mari şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentru că toţi sunt lucrarea mâinilor Lui?
- Iov 34:20 Într-o clipă, ei îşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul mâinii vreunui om.
- Iov 34:21 Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, priveşte paşii fiecăruia.
- Iov 34:22 Nu este nici întuneric, nici umbră a morţii unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
- Iov 34:23 Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.
- Iov 34:24 El zdrobeşte pe cei mari fără cercetare şi pune pe alţii în locul lor.
- Iov 34:25 Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sunt zdrobiţi.
- Iov 34:26 Îi loveşte ca pe nişte nelegiuiţi în faţa tuturor.
- Iov 34:27 Abătându-se de la El şi părăsind toate căile Lui,
- Iov 34:28 ei au făcut să se înalţe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.
- Iov 34:29 Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Îşi ascunde El Faţa, cine poate să-L vadă? La fel Se poartă fie cu un popor, fie cu un om,
- Iov 34:30 pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpânească şi să nu mai fie o cursă pentru popor.
- Iov 34:31 Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu: ‘Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui;
- Iov 34:32 arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face’?
- Iov 34:33 Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii!
- Iov 34:34 Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înţeleptul care m-ascultă va gândi ca mine:
- Iov 34:35 Iov vorbeşte fără pricepere, şi cuvântările lui sunt lipsite de judecată.
- Iov 34:36 Să fie încercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!
- Iov 34:37 Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme în mijlocul nostru, îşi înmulţeşte cuvintele împotriva lui Dumnezeu.”
- Iov 35:1 Elihu a luat din nou cuvântul şi a zis:
- Iov 35:2 „Îţi închipui că ai dreptate şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu
- Iov 35:3 când zici: ‘La ce-mi foloseşte, ce câştig am că nu păcătuiesc?’
- Iov 35:4 Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie şi prietenilor tăi totodată.
- Iov 35:5 Uită-te spre ceruri şi priveşte! Vezi norii cât de sus sunt faţă de tine?
- Iov 35:6 Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi când păcatele ţi se înmulţesc, ce-I faci Lui?
- Iov 35:7 Dacă eşti drept, ce-I dai Lui? Ce primeşte El din mâna ta?
- Iov 35:8 Răutatea ta nu poate vătăma decât pe semenul tău, dreptatea ta nu foloseşte decât fiului omului.
- Iov 35:9 Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plâng de silnicia multora;
- Iov 35:10 dar niciunul nu zice: ‘Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cântări de veselie noaptea,
- Iov 35:11 care ne învaţă mai mult decât pe dobitoacele pământului şi ne dă mai multă pricepere decât păsărilor cerului?’
- Iov 35:12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde din pricina mândriei celor răi.
- Iov 35:13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n-ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte.
- Iov 35:14 Măcar că zici că nu-L vezi, totuşi pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă-L!
- Iov 35:15 Dar, pentru că mânia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.
- Iov 35:16 Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba şi spune o mulţime de vorbe fără rost.”
- Iov 36:1 Elihu a urmat şi a zis:
- Iov 36:2 „Aşteaptă puţin şi voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
- Iov 36:3 Îmi voi lua temeiurile de departe şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
- Iov 36:4 Fii încredinţat, cuvântările mele nu sunt minciuni, ci ai de-a face cu un om cu simţăminte curate.
- Iov 36:5 Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni şi este puternic prin tăria priceperii Lui.
- Iov 36:6 El nu lasă pe cel rău să trăiască şi face dreptate celui nenorocit.
- Iov 36:7 Nu-Şi întoarce ochii de la cei fără prihană şi-i pune pe scaunul de domnie cu împăraţii, îi aşază pentru totdeauna ca să domnească.
- Iov 36:8 Se întâmplă să cadă în lanţuri şi să fie prinşi în legăturile nenorocirii?
- Iov 36:9 Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mândria lor.
- Iov 36:10 Îi înştiinţează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă de la nelegiuire.
- Iov 36:11 Dacă ascultă şi se supun, îşi sfârşesc zilele în fericire şi anii în bucurie.
- Iov 36:12 Dacă n-ascultă, pier ucişi de sabie, mor în orbirea lor.
- Iov 36:13 Nelegiuiţii se mânie, nu strigă către Dumnezeu când îi înlănţuie;
- Iov 36:14 îşi pierd viaţa în tinereţe, mor ca cei desfrânaţi.
- Iov 36:15 Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui şi prin suferinţă îl înştiinţează.
- Iov 36:16 Şi pe tine te va scoate din strâmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.
- Iov 36:17 Dar, dacă-ţi aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta.
- Iov 36:18 Supărarea să nu te împingă la batjocură şi mărimea preţului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!
- Iov 36:19 Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz şi chiar toate puterile pe care le-ai putea desfăşura?
- Iov 36:20 Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.
- Iov 36:21 Fereşte-te să faci rău, căci suferinţa te îndeamnă la rău.
- Iov 36:22 Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să înveţe pe alţii ca El?
- Iov 36:23 Cine Îi cere socoteală de căile Lui şi cine îndrăzneşte să-I spună: ‘Faci rău’?
- Iov 36:24 Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toţi oamenii trebuie să le mărească!
- Iov 36:25 Orice om le priveşte, fiecare muritor le vede de departe.
- Iov 36:26 Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu-L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns.
- Iov 36:27 Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia,
- Iov 36:28 pe care norii o strecoară şi o picură peste mulţimea oamenilor.
- Iov 36:29 Şi cine poate pricepe ruperea norului şi bubuitul cortului Său?
- Iov 36:30 Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui şi acoperă adâncimile mării.
- Iov 36:31 Prin aceste mijloace, El judecă popoarele şi dă belşug de hrană.
- Iov 36:32 Ia fulgerul în mână şi-l aruncă asupra potrivnicilor Lui.
- Iov 36:33 Dă de veste că e de faţă printr-un bubuit şi până şi turmele Îi simt apropierea.
- Iov 37:1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei.