Inca de la inceputul anului am inceput sa fac ceea ce nu am reusit in anul 2016, sa citesc Biblia in trei limbi diferite, in greaca( editia Vamvas), in engleza( King James) si in romaneste ( D.Cornilescu). Recunosc ca aceasta misiune merge destul de greu, nu am reusit sa strabat decat 11 capitole, pentru ca nu cred ca am invatat inca arta citiri in Biblie, ci cred eu ca zabovesc mult atunci cind cuget. Abia iesisem cu Noe din potop si din nou m-am intors la Adam, dar nu cu cititul, ci cu gandurile. Zile de-a randul m-am gandit la primul si singurul om care a fost facut de mana lui Dumnezeu din tarana pamantului, apoi a fost facut o fiinta vie suflandui-se duh de viata in el, devenind un suflet viu, iar mai apoi Adam isi incepe vesnicia, mai intai singur apoi cu o coasta in minus dar cu un ajutor in plus. Si am fi crezut ca Adam in gradina Edenului ar fi trait doar avand o singura grija, iar in rest doar satisfactii, si cand totul parea ca este vesnic, Adam trebuie sa moara alaturi de ajutorul lui, sa paraseasca vesnicia dar si gradina Edenului, sa ii fie oprit orice acces la pomul vietii, si sa ajunga sa traiasca dar nu in vesnicie ci intr-o putere a intunerecului, o lume guvernata de raul care se tine dupa om, o lume intoleranta, fiind martor la prima tragedie post edenica, unde frate pe frate s-a dat la moarte.
Dumnezeu I-a zis lui Adam ca in ziua cand va manca din rodul pomului cunostintei binelui si a raului, va muri negresit. Ca sa moara Adam nu era alta cale decat aceasta. Mancarea. Ca sa traiasca Adam tot prin mancare putea sa traiasca vesnic, mancand din alt rod, al altui pom, pomul vietii. Vesnicia lui Adam a fost o prada nemeritata. Doar printr-o mancare sa iesi din binecuvantare asemeni lui Esau? Doar printr-o mancare sa iesi din vesnicie asemeni lui Adam? Eva a ales sa isi urmeze simturile. A vazut ca pomul era placut de mancat. Dorintele au devenit de nestapanit. Nu se intelegea ce inseamna sa mori. Este o diferenta mare intre a auzi Cuvantul si a intelege Cuvantul. Eva a auzit dar nu a inteles. Pacatul statea la hotarul vesniciei, si cauta sa intre in vesnicie, apoi odata intrat in vesnicie, prin pacat a intrat moartea ( Rom 5). Eva a deschis aceasta usa pacatului, iar Adam a ajutat-o. Oare cum ar fi aratat Edenul cu doi oameni care nu se mai intelegeau in el? Acesta era riscul. Desigur. Omul era dupa chipul lui Dumnezeu, dar nu era de taria lui Dumnezeu, ca daca ar fi fost Adam cu siguranta nu ar fi luat si el ca sa manance din acel rod, oferit de Eva. Cum ar fi aratat lumea astazi daca Adam refuza sa manance. Ar fi ramas Adam in vesnicie si Eva ar fi murit?
Adam a iesit din vesnicie si pentru el a inceput viata de muritor. Doar Unul a ramas din vesnicie in vesnicie, si pe acesta la vazut Moise in psalmul 90, din vesnicie in vesnicie Tu esti Dumnezeu.
Pentru noi vesnicia a inceput cand Dumnezeu a lasat harul ca din Painea vieti, adica din Hristos noi sa mancam, Ioan 6:32-58). Adam dintai pleaca din Eden fara viata in el insusi, paraseste vesnicia, nascand fii si fice, umpland pamantul, lucrand pamantul, iar la urma parasind chiar si pamantul.
Poti trai aceiasi tragedie ca si a lui Adam, daca pentru o mancare, o placere, o pofta nesabuita si nestapanita, te lasi biruit de pacat, esti cuprins de moarte( Iuda 1:12), apoi tarat afara din vesnicia lui Isus Hristos si indepartat de fagaduinte, de mantuire si de viata.

Ciprian Muresan Irlanda
22.01.2017