Lacrimi dulci şi amare

Lacrimi curg, la fiecare
La unii-s, ca mărgăritare
Pentru că, sunt atît de rare
Şi nu formează izvoare

Alţii varsă, la mînie
Alţii, din propria prostie
Toată lumea-i, cu necaz
Lacrimi varsă, fără răgaz

Şi sunt lacrimi mai fierninţi
Mai ales cînd, ai biruinţi
Dar, cu nimic nu se compară
Cînd, îţi verşi inima afară

Asta e cînd, la pocăinţă ta
Îngenuncheat tu ve-i sta
Şi Dumnezeu din toată inima
Ţi-a şterge faţa, lacrima