In ultimele decenii fratii nostri si familii intregi de crestini, pleaca din tara (ma refer in special din Romania si Moldova), profitand de facilitatile de trecere a frontierelor instalate pentru tarile noastre.
Cam zece ani in urma, cand eram proaspat convertit, nu vedeam mare problema in asta.

Intr-o zi petreceam cu biserica o familie numeroasa, de prieteni de-ai mei crestini, in SUA. Cu aceasta ocazie era un program special in biserica locala cu multi oaspeti din localitatile vecine, caci pleca fostul pastor al bisericii cu toata familia.
Fiind si eu oaspete in acea localitate, umblam facand cunostinta cu cei adunati.
Prietenul meu care urma sa plece in State mi-a facut cunostinta cu pastorul din satul lui de bastina. M-a prezentat ca fiind prietenul lui pocait de putina vreme (vreo doi ani).
Pastorul (fratele Andrei) auzind ca sunt convertit de curand mi-a pus o intrebare, care mi s-a parut pe cat se poate de vaga si chiar suparatoare:
- Te-ai pocait ca sa pleci si tu in America?
M-am simtit jignit de intrebarea lui. "Cum poti sa te pocaiesti urmarind scopuri de castig si obtinere de comfort? ", m-am intrebat eu.
De fapt, eram inca verde la minte, si multe nu le stiam.
Adevarat este - crestinii aveau prioritate in primirea permiselor de emigrare in SUA.
Cu putin timp mai tarziu am vazut, ca intr-adevar, multi se pocaiesc doar pentru a obtine acces liber in SUA.
Iar astazi privesc pe cei din jurul meu, oameni din biserica, apucand aproape orice oportunitate de a pleca din tara.
Destinatiile "pocaitilor" s-au prosternut intr-un spectru mult mai variat. Caile de acces in strainatate s-au liberalizat mult, nu doar in SUA, dar si in tarile europene.
ATENTIE! ! !
Nu vorbesc despre plecarile misionare in triburi, in tarile musulmane, budiste, neevanghelizate cu scop de evanghelizare. Deplasarile cu scop de evanghelizare au o pondere foarte mica.

Mai multi sunt "misionarii", care pleaca, avand ravna infocata de a gasi fericirea pe pamant.

Intrebarea fratelui Andrei nu mai pare deloc vaga, ci plina de sens si actuala.

Cristos a spus ". . . In lume veti avea necazuri; dar indrazniti, eu am biruit lumea" Ioan 16: 33

De fapt, noi "indraznim"! . . sa fugim de orice fel de necazuri si, "biruim" lumea. . . potrivindu-ne cu ei, adica urmarind aceleasi scopuri: bani, comfort, odihna, placeri, viata usoara etc. , tot ce sta in contrast cu termenul "necazuri".
Iar Cristos iata ce scop ne-a recomandat sa urmam: "Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. " Matei 6: 33
Hmm. . . asta e mai greu decat a obtine viza intr-o tara dezvoltata sau a traversa frontierele ilegal. . .

Iata-l si pe Pavel, care a calatorit prin muuulte tari, inclusiv europene:
23. . . vorbesc ca un ieşit din minţi – eu sunt şi mai mult. În osteneli, şi mai mult; în temniţe, şi mai mult; în
lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte!
24 De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci de lovituri fără una;
25 de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu
mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustiu, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi;
27 în osteneli şi necazuri, în privegheri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte!
28 Şi, pe lângă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate bisericile.
(2 Corinteni 11: 23-28)
Nu stia sarmanul Pavel sa traiasca dupa regulile noastre.

Foarte sugestiva este intamplarea lui Iona, n-o scriu aici, multi o cunoastem prea bine.
Unde o fi plecand el cu corabia lepadand porunca Domnului?

Sa avem grija fratilor, sa nu ne trezim si noi in burta unui peste mare la fundul marii, la temeliile muntilor.