Într-o vreme ca și acum și în vremurile care vor urma se va vedea nu numai temelia fiecăruia, ci și persoana în care ne încredem
și calitatea credinței noastre.
Când suntem scoși din zona de comfort, cum rămâm convingerile noastre?

~Rabșache le-a zis: „Spuneţi lui Ezechia: ‘Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Ce este încrederea aceasta pe care te bizuiești? Eu îţi spun că acestea sunt vorbe în vânt; . În cine ţi-ai pus dar încrederea, de te-ai răsculat împotriva mea? ~
Isaia 36:4‭-‬5
Vedem cum începe acest capitol. Rabșache, care era solul împăratului Asiriei, a venit înaintea Israelului cu sute de mii de soldați. Vedem dar care era temelia lui! Adresând și întrebarea aceasta: "Ce este încrederea aceasta pe care te bizuiești?", observăm mândria și aroganța lui. Normal, cel care nu are o temelie corectă, poate zidi el corect, iar la un moment dat totul este dărâmat prin păcat! De exemplu, o minciună a "prietenului tău" a făcut ca să se dărâme încrederea ta în el și tot ce ați zidit de-a lungul anilor.
"pentru război trebuie chibzuinţă și putere"--privire lumească cu așteptări lumești.

~Dar poate că îmi vei spune: ‹Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru! › Dar nu este El Acela ale cărui înălţimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‹Să vă închinaţi înaintea acestui altar›? »’~Isaia 37:7.
Inamicul întotdeauna se va uita la trecutul nostru, la căderile noastre, la slăbiciunile noastre, în vremea noastră de neștiință, încercând să ne atace prin acestea chiar dacă în prezent suntem de partea Celui Viu în vecii vecilor și nu de partea celui mort, numit și tatăl minciunii. Oare cine vorbea prin Rabșache? Oare nu vorbea cel rău? El ne va intimida mereu!
"Dar poate că îmi vei spune: ‹Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru! ›"--Cu cât înaintez în sfințenie, văd cum alții înaintează în ipocrizie. Întotdeauna cei sfinți vor avea valori eterne iar cei nelegiuiți se vor folosi de unele valori eterne încercând să-și ducă planul la bun sfârșit! Totuși, planul lor nu va fi dus la un bun șfârșit, ci la un rău sfârșit! Astăzi, din perspectiva lumii, e demotat să umbli cu Dumnezeu! Haideți să răbdăm, să suferim ocara! Să ieșim afară din tabără ca să suferim ocara Lui!

~Acum fă o învoială cu stăpânul meu, împăratul Asiriei, și-ţi voi da două mii de cai; să vedem dacă poţi face rost de călăreţi ca să încalece pe ei! ~Isaia 36:8.
Și Domnul Isus a fost ispitit în acest fel. I s-a oferit întreaga lume doar ca să se închine înaintea domnului acestei lumi. Cel care a făcut târg cu Domnul Nostru, credeți că nu va face și cu noi? Ba da! Dar atenție mare: mulți îi cad în plasă! Soluții ca să nu facem pact cu cel rău sunt: Spune „NU!” tare în credință sau fă ca învățătura Bibliei să fie din belșug în viața ta(cum le-a scris Ioan tinerilor care l-au biruit pe diavol deoarece erau tari și Cuvântul a rămas în ei).

'Acum fă o învoială cu stăpânul meu, împăratul Asiriei, și-ţi voi da două mii de cai; să vedem dacă poţi face rost de călăreţi ca să încalece pe ei! Așa vorbește împăratul: ‘Nu vă lăsaţi amăgiţi de Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească! Nu vă lăsaţi mângâiaţi de Ezechia cu încrederea în Domnul, când vă zice: «Domnul ne va izbăvi și cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei. »’ Și apoi, fără voia Domnului m-am suit eu împotriva ţării acesteia s-o nimicesc? Domnul mi-a zis: ‘Suie-te împotriva ţării acesteia și nimicește-o!’” Nu ascultaţi pe Ezechia, căci așa vorbește împăratul Asiriei: ‘Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie și fiecare din voi va mânca din via lui și din smochinul lui și va bea apă din fântâna lui până voi veni și vă voi lua într-o ţară ca a voastră, într-o ţară plină de grâu și de vin, o ţară plină de pâine și de vii! Nu vă lăsaţi amăgiţi de Ezechia, când vă zice: «Domnul ne va izbăvi. » Oare dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare ţara lui din mâna împăratului Asiriei? Unde sunt dumnezeii Hamatului și Arpadului? Unde sunt dumnezeii din Sefarvaim? Și unde sunt dumnezeii Samariei? Au izbăvit ei Samaria din mâna mea? Dintre toţi dumnezeii acestor ţări, care din ei și-a izbăvit ţara din mâna mea, pentru ca Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?’” '--Isaia 36:8,10, 14-20--aici vedem o continuare a lucrării de amăgire.

Atitudini ale omului lui Dumnezeu>> 1. tăcere și răbdare: 'Dar ei au tăcut și nu i-au răspuns o vorbă, căci împăratul dăduse porunca aceasta: „Să nu-i răspundeţi!” '(Isaia 36:21)
2. smerenie și rugăciune>>'Când a auzit împăratul Ezechia cuvintele acestea, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului. '(Isaia 37:1)

Răspunsul Domnului la rugăciunea lui Ezechia: 'Atunci Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.’ Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: ‘Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuiește și își bate joc de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine. Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ţi-ai ridicat glasul și ţi-ai îndreptat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel; prin slujitorii tăi tu ai batjocorit pe Domnul și ai zis: «Cu mulţimea carelor mele m-am suit pe vârful munţilor, pe coastele Libanului, și voi tăia cedrii lui cei mai înalţi, cei mai frumoși chiparoși ai lui, și voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui, care este ca un pomet. Am săpat izvoare și am băut din apele lor, și cu talpa picioarelor mele voi seca toate râurile Egiptului. » Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult și că le-am hotărât din vremuri străvechi? Acum însă am dat voie să se împlinească, pentru ca să prefaci cetăţi tari în niște mormane de dărâmături. Și locuitorii lor sunt neputincioși, înspăimântaţi și uluiţi: sunt ca iarba de pe câmp și verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a da în spic. Deci, pentru că ești mânios împotriva Mea și mândria ta a ajuns până la urechile Mele, voi pune veriga Mea în nările tale și zăbala Mea între buzele tale și te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.’ Și acesta să-ţi fie semnul, Ezechia: anul acesta veţi mânca ce va crește singur de la sine și în al doilea an, ce va răsări din aceasta, dar în al treilea an veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii și veţi mânca din rodul lor. Și ce va mai scăpa din casa lui Iuda și ce va mai rămâne iarăși va prinde rădăcini dedesubt și va aduce rod deasupra. Căci din Ierusalim va ieși o rămășiţă și din muntele Sionului, cei izbăviţi. Iată ce va face râvna Domnului oștirilor. De aceea așa vorbește Domnul despre împăratul Asiriei: ‘El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeţi în ea, nu-i va sta înainte cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanţuri împotriva ei. Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul, căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o scap, din pricina Mea și din pricina robului Meu David!’” Dar Eu știu când stai jos, când ieși afară, când intri și când ești mânios împotriva Mea. '--(Isaia 37:21-35)

Într-un final cel neprihănit(dacă are o atitudine corectă) și după ce a primit răspuns de la Dumnezeu(nu în toate cazurile) mai trebuie să aștepte cu credință ca să aibă biruință. Iar biruința vine, slavă Domnului>> 'Îngerul Domnului a ieșit și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și, când s-au sculat dimineaţa, iată că toţi aceștia erau niște trupuri moarte. Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors și a rămas la Ninive. Și, pe când stătea cu faţa la pământ, rugându-se în casa lui Nisroc, dumnezeul său, fiii săi Adramalec și Șareţer l-au lovit cu sabia și au fugit în ţara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon. '--Isaia 37:36-38

Concluzia: Vedem ce mare izbăvire a adus Domnului împăratului Ezechia. Observăm că problema lui era una grozavă și nu se compară cu ispitele mărunte și zilnice ale noastre. Dacă Dumnezeu a adus biruință poporului evreu deși armata asiriană era la porțile cetății(problemă peste puterile omenești), oare nu ne va veni în ajutor Dumnezeul oștirilor care ne-a numit prin Isus Hristos „puțin credincioșilor” dar prin Pavel ne-a zis că ispitele nu trec peste puterea omenească? „Israele, încrede-te în Domnul!”--Ps. 115:9 a.