Ziua de mâine este mult prea departe în viitor, cu toate cã ni se pare nouã cã se grãbeşte sã vinã! Este atât de departe, încât este foarte posibil sã nu te întâlneşti cu ea! Ziua de ieri este deja departe în trecut, mãcar cã nu demult ne-am despãrţit de ea! Şi ea, este suficient de departe, încât sã trebuiascã uneori sã faci eforturi deosebite spre a-ţi aminti anumite fapte consemnate în cronicile sale. Însã, între cele douã repere ale vieţii, ziua de ieri şi ziua de mâine, rãmâne "ziua de azi", prezentul "de facto", pe care îl trãim efectiv, fãrã a avea rãgazul de a ne gândi la el prea mult."Prezentul" nu poate aştepta dupã noi, ca sã meditãm în vreun fel, la el. El vine în fugã din viitor şi dispare foarte curând în "norul de momente" al istoriei.