„Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și i s-au închinat, apoi și-au deschis visteriile și i-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă.” (Matei 2/11).
Magii au plecat din 'țara lor (se pare, una și aceeași pentru toț)i când au văzut Steaua Nașterii Lui. Nu știm dacă veneau din Persia (actualul Iran) sau din India sau mai de departe, poate din Extremul Orient. Oricum, au parcurs un drum estimat a fi între 2000 și 5000 de kilometri. Cum, cu cămile sau cai, nu se parcurgeau mai mult de 50 km pe zi și existau și zile de odihnă a caravanei, nu puteau ajunge mai devreme de 2 luni. Plus că le-a trebuit în jur de o lună să pregătească acea călătorie de excepție, să-și pună casele în rânduială... . căci, a pleca atunci departe nu era turism, era aventură: nu erau drumuri bune sau păzite de bandiți, puteau fi furtuni de nisip în deșert, etc. Deci, ei au ajuns în Ierusalim căutându-L pe Prunc în palatul lui Irod, când Isus avea poate în jur de 6 luni. Era sigur sub 2 ani, căci Irod a ucis toți băiețeii sub 2 ani... . . „„potrivit cu vremea foarte exactă( a arătării stelei). pe care o aflase de la magi.
În concluzie, Isus nu mai era demult în staul, în iesle. Era într-o casă normală, unde a locuit cu părinții până la plecarea în Egipt, Slavă Lui în veci!