„Desmierdările sunt înșelătoare, și frumusețea este deșartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. Răsplătiți-o cu rodul muncii ei, și faptele ei s-o laude la porțile cetății.” (Proverbele 31:30-31)

8 Martie a devenit în timp pentru multe persoane și pentru multe familii, un prilej de bucurie și recunoștință. Se dăruiesc flori, mai cu seamă, se organizează întruniri festive, se spune mai mult ca în alte perioade, mulțumesc. Puțini știu cum a început totul. În urmă cu o sută de ani, într-un incendiu dintr-o fabrică din New York și-au pierdut viața numeroase femei. Supraviețuitoarele fabricii americane de textile au declanșat un protest față de condițiile de muncă. Inițiativa lor a fost punctul de plecare pentru fixarea datei de 8 martie ca „Zi Internațională a Femeii”. În anul 1910, la internaționala socialistă de la Copenhaga s-a hotărât ca o zi pe an să fie consacrată sărbătoririi pe plan mondial a femeilor ”muncitoare”, iar în anul 1977, Adunarea Genarală a ONU a decis ca această zi să fie 8 martie. Așa se face că această zi este astăzi o zi de sărbătoare universală în care este cinstită femeia după specificul fiecărei țări, culturi și religii.
Sărbătoarea aceasta, deși laică la origine, nu contravine învățăturii și spiritului creștin. În Cuvântul Domnului li se cere bărbaților să cinstească femeile (1Petru 3:7) De altfel orice ocazie în care putem fi buni unii cu alții este un plus. Ca și principiu Domnul Isus a spus uncenicilor: „Cine nu este împotriva noastră este pentru noi”. (Marcu 9:40) Știu că pentru unii bărbați este tare greu să se aplece, să sărute o mână, sau să spună mulțumesc; dar până la urmă despre ce este creștinismul? ...
Dumnezeu acordă o atenție deosebită femeii. A ținut să o conceapă El însuși. A înzestrat-o cu darul procreerii. Deasemeni, a pus în femeie o mulțime de abilități, unele din ele neîntâlnite la bărbați. Chiar dacă femeia are roluri diferite față de bărbat, este egală cu acesta în demnitate. În planul lui Dumnezeu bărbatul și femeia sunt dependenți unul de altul, și împreună și în același fel vor moșteni viața veșnică.
Istoria poporului lui Dumnezeu ne pune înainte o pleadă întreagă de femei care s-au remarcat cu bune și rele. De pildă: Eva, mama tuturor celor vii; Sara, a cărei nume este pomenit cu cinste; soția lui Potifar, femeia stăpânită de pofte; Maria (Miriam) sora lui Moise, liderul care s-a supra-apreciat; Rahav, o prostituată în galeria eroilor credinței; Penina, femeia biruită de răutate și gelozie; Ana, femeia care a crezut în puterea rugăciunii; împărăteasa din Seba, o femeie care caută înțelepciune; Izabela, împărăteasa care ura pe proorocii Domnului; fetița evreică, care le-a spus străinilor despre Dumnezeul lui Israel; Estera, o împărăteasă care și-a riscat viața pentru neamul ei; soția lui Iov, care l-a ispitit pe bărbatul ei să blesteme pe Dumnezeu; Elisaveta, o bună tovarășă de viață; Fecioara Maria, cea mai privilegiată dintre femei; văduva Ana, care slujea pe Dumnezeu cu post și rugăciune; văduva cu cei doi bănuți, care a știut unde să pună banii în siguranță; Marta, femeia care slujește semenii; Maria sora Martei, femeia care a ales lucrurile care nu se vor lua; sameriteanca, femeia care și-a adus satul la Hristos; Lidia, femeia de afaceri care i-a acordat lui Dumnezeu întâietate.
Dacă citești aceste rânduri și ești femeie, întreabă-te: Cu care dintre aceste femei mă asemăn? ...
Astăzi există în lume un puternic curent feminist de emancipare a femeii, pe de altă parte, în multe locuri din lume femeile sunt încă discriminate și supuse la tot felul de violențe. Noi credem și mărturisim că oamenii, familiile și societățile, sunt împlinite și binecuvântate atunci când femeia și bărbatul sunt așezați în locul și în rolul rânduit de Dumnezeu pentru ei. Domnul Dumnezeu să binecuvinteze în spiritul acesta toate femeile din lume! Amin.