"Cântarea Cer senin" - relata fratele Niculiță - "a fost compusă în 30 ianuarie 1960, o zi geroasă, când din celula întunecoasă cu numărul 13, priveam printre scândurile din geam, cerul senin.
Geamurilor le erau bătute pe dinafară scânduri de lemn, ca să fim cât mai izolați de lumea de afară. Și lumina soarelui pătrundea doar prin spaţiile înguste dintre scânduri, numai ca niște fâșii înguste. Eram atât de îngheţat de frig, că... privind raza de soare, am simţit că mai mult mă încălzește, decât mă luminează, întrucât în acea primă iarnă de temniţă, ne-au lăsat cu ținuta de vară, adică pantaloni scurți și jachete cu mânecă scurtă, iar în celulele cu beton pe jos, nu se făcea foc."
"Şi", mai mărturisea fratele Niculiță... "de multe ori privind cerul și soarele, mă gândeam că la același cer privesc și cei dragi, și astfel privirile noastre se întâlnesc."
Așa de mare era dorul după cei dragi, dar și dorul după Cerul pregătit de Domnul Isus celor credincioși, care iubesc venirea Lui! Cântarea aceasta reflectă starea de cer în care era cu duhul, fratele Niculiță, așa cum scrie la Efeseni 2:5-6: "Dar Dumnezeu... ne-a adus la viață împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi).
El ne-a înviat împreună și ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus".
Slăvit să fie Domnul pentru biruințele mari, câștigate de sfinţii Săi, care au suferit prigoană, și pentru cântările născute în asemenea suferințe! Aceste cântări arată limpede adevărul scris în Romani 8:37 "Totuși în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit." Slăvit să fie Domnul pentru Cerul cu atât mai dorit, cu cât suferința noastră în lumea aceasta este mai grea!

***

1. Cer senin, cer senin,
Plin eşti de lumină, plin,
Raza ta, raza ta,
încălzeşte viaţa mea.

R: Cer senin, cer senin,
De lumină eşti plin,
Vin în viaţa mea, vin,
După tine suspin,
Cer senin, cer senin!

2. Cer slăvit, cer slăvit!
De Isus eşti pregătit,
Ca să-mi fii, ca să-mi fii,
Loc de-odihnă pe vecii

3. Cer divin, cer divin,
Vino-n viaţa mea, o vin,
Chiar acum, chiar acum,
Când suspin pe-al vieţii drum!

4. Cer sublim, cer sublim,
Tu eşti Nou Ierusalim,
Și doresc, şi doresc,
Slava Ta s-o moştenesc!

5. Cer frumos, cer frumos,
Loc al Domnului Hristos,
Voi fi dus, voi fi dus,
În curând în tine Sus!

Cântările Harului, volumul 1, cântarea 12.