Tezaurul muzical românesc referitor la nașterea Mântuitorului, include cântări pline de sensibilitate, cum este cazul consacratului cântec "Astăzi vin să-mi plec genunchii", un cântec născut în inimile a doi români.
Fratele Niculiţă a surprins minunat mesajul versurilor fratelui Simion Cure și a compus melodia potrivită a acestui minunat cântec.
"Era în toamna anului 1967, toamna târziu, cred că prin noiembrie," povestea fratele Niculiţă. Împreună cu alți credincioși, eram în casa unei familii deosebite, familia Pintea din Sibiu, unde era și fratele Simion Cure, un frate iubit și apreciat ca poet.
Atunci mi-a dat fratele Simion Cure acest text și m-a rugat să-i compun o melodie."
"Astăzi vin să-mi plec genunchii" exprimă atitudinea sufletului credincios care a înţeles rostul întrupării, dar și al întregii vieți a Domnului Isus Hristos, ce a culminat cu jertfa de pe Calvar, pentru păcatele fiecăruia dintre noi: O atitudine de smerenie, de recunoștință pentru harul sfânt, de mulțumire pentru o viață de jertfă care a început la Betleem, și a continuat până la Golgota, locul Jertfei Supreme!
Cântarea e un colind sensibil care a intrat ușor în repertoriul cântărilor cu care cei credincioși slăvesc întruparea Mântuitorului nostru ISUS HRISTOS, alturi de cântările "Minunată-i noaptea sfântă" și "Înger alb", amândouă născute în temniță.
Fie ca Domnul Isus să Se nască în inimile tuturor oamenilor, ca El să le fie, prin credinţa în jertfa Sa, Mântuitor și Domn slăvit!
Să ne bucurăm de nașterea Domnului nostru, nu doar o dată pe an, ci să ne amintim mereu de ea, ca și de învierea Sa, întrucât Domnul Isus Însuși este zilnica noastră Sărbătoare, este veșnica noastră Sărbătoare!
Slăvit să fie Domnul care S-a născut în iesle, pentru a ne face pe noi moștenitori ai slavei Sale cerești!

***

1. Astăzi vin să-mi plec genunchii
Înaintea ieslei Tale,
/: Copilaş din altă lume
Obosit de frig şi cale :/

2. Și-mi plec inima şi faţa
Copilaş din zare-albastră,
/: Şi mă-nchin cu umilinţă
Călător prin lumea noastră :/

3. Nu am smirnă ca şi magii,
Nici tămâie şi nici aur,
/: Lacrimile pocăinţei
Îmi sunt singurul tezaur :/

4. Ţi le-aduc acum 'nainte
Cu sfială şi ruşine.
/: Copilaş venit din ceruri
Să porţi crucea pentru mine. :/

Cântările Harului, Volumul 2, cântarea 42.