Textul cântării a fost scris de sora Speranţa Doina Cătană din Timișoara, care, împreună cu soțul, fratele Gheorghe, îl vizitau des pe fratele Niculiţă pentru a copia cântări noi, cântări ce le cântau apoi în bisericile din Timişoara şi din ţară.
În anul 1979, sora Doina, din mai multe poezii scrise, a adus acest text fratelui Niculiţă, pentru a i se compune melodie. Cântarea avea un refren scurt, care însă nu amintea Numele Domnului Isus în el. Într-o discuţie purtată împreună, fratele Niculiță i-a vorbit sorei Doina despre "duhul cântării", precizând că trebuie ca refrenul să conțină Numele Domnului Isus, pentru ca personajul central să nu fie credinciosul cu nevoia lui, ci Domnul Isus.
Textul cântării, ca și în psalmul 32, unde se spune: "Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. Căci zi și noapte mâna Ta apăsa asupra mea... "(Ps. 32:3-4), arată chinurile dinainte de a striga spre Domnul:
"- Te cheamă viaţa mea!"
Ultimele două strofe exprimă schimbarea produsă în viaţa surorii noastre:
"cum L-am găsit pe Dumnezeu", strigându-L în ajutor "în clipa grea" și, din dragoste de semeni, sora Doina, invită pe ascultător: "de ești și tu căzut și-nfrânt, și gemi cu ochii la pământ, ... " să strige:
"- Te cheamă viaţa mea!"
Melodia cântării, foarte potrivită cu subiectul textului, începe în tonalitate minoră, dar se termină în relativa majoră, ca o confirmare a schimbării produsă în viață, în urma strigării către Domnul!
Slăvit ă fie Domnul și pentru această cântare frumoasă!
***
1. Prin câte chinuri am trecut,
Isuse, până Te-am știut,
/: pân-am putut și eu striga: :/
"Te cheamă viața mea!"
R: Te cheamă viața mea!
Isus, Te cheamă viața mea!
Isus, Isus, Isus, Isus,
Te cheamă viața mea!"
2. În deznădejde nimicit,
străin, între străini sfârșit,
/: din suflet ruga se-nălța: :/
"Te cheamă viața mea!"
3. Ocara lumii mă lovi,
disprețul ei mă copleși,
/: și frântă inima-mi plângea: :/
"Te cheamă viața mea!"
4. Dar azi aș vrea să spun mereu
cum L-am găsit pe Dumnezeu,
/: cum am strigat în clipa grea: :/
"Te cheama viața mea!"
5. De ești și tu căzut și frânt,
și gemi cu ochii la pământ,
/: ridică-te și strigă-așa: :/
"Te cheamă viața mea!"
Cântările Harului, volumul 7, cântarea 37