- Iacov 1:17 orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
De ce nu ne mai bucuram de lucrurile mici?
Referințe
De ce nu ne mai bucuram de lucrurile mici?
Îmbunătățirea calității vieții omului conduce în mod automat la creșterea așteptărilor lui in ceea ce privește viata.
Sa fie acesta un motiv pertinent pentru care bucuria pentru lucuruile mici si simple în cotidianul de azi e pe cale de dispariție?
Da și nu.
Factorii externi precum tehnologia, accesul la informatie, resursele materiale si economice, libertatea de mișcare sau exprimare, chiar mediul cultural pot afecta intr-o măsură importanta modul în care alegem sa ne conturam viata.
Cei ce insa dețin controlul asupra modului în care percepem viata rămân factorii interni precum: constiinta, deprinderile sănătoase din familie, eminamente credinta.
Viata ar trebui trecuta prin filtrul acestor constante indiferent de metamorfozele ei.
Ce se intampla cand abandonam aceste constante?
Cresc așteptările ireale pe care societatea și inclusiv eu le-am creat iar rezultatul neîmplinirii acestora este insatisfactia, îngloband mii și mii de nemulțumiri.
Ne este aproape imposibil sa ne bucuram de lucrurile simple pentru ca nu fac parte din spectrul vizual al societății, pentru ea acestea sunt aproape insesizabile.
Am fi ipocriți sa nu admitem ca omul si-a dorit dintotdeauna ceea ce nu a putut sa aibă și atunci de ce ne mai surprinde astăzi ca nu ne putem bucura de lucrurile mici?
Ne surprindem pentru ca azi mai mult ca oricand " le luam de-a gata" și le catalogam ca fiind inerente vieții, noi decidem sa le atribuim o valoare inferioara. Cum ar trebui de fapt sa ne raportam la acestea?
Ar fi de dorit sa întrebam pe singurul care are un raspuns si anume Proprietarul cu drepturi absolute asupra a tot ce ne inconjoara.
El spune ca orice dar venit de sus este de la Domnul care a făcut cerurile și pământul.
Dacă am îmbrățișa aceasta perspectiva, bucuria pentru lucrurile simple și mici ar renaște și am conștientiza ca suntem doar niște simpli uzufructuari viageri cu drept de folosință asupra lucrurilor pe care le posedăm.
Răspunsul la întrebarea " De ce nu ne mai bucurăm de lucrurile mici?" este pentru ca am uitat cine le deține de fapt, iar lăsarea la o parte sau ignorarea acestei componente fundamentale, ne-a făcut sa fim mai puțin recunoscători.
"orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare" Iacov 1:17
Îmbunătățirea calității vieții omului conduce în mod automat la creșterea așteptărilor lui in ceea ce privește viata.
Sa fie acesta un motiv pertinent pentru care bucuria pentru lucuruile mici si simple în cotidianul de azi e pe cale de dispariție?
Da și nu.
Factorii externi precum tehnologia, accesul la informatie, resursele materiale si economice, libertatea de mișcare sau exprimare, chiar mediul cultural pot afecta intr-o măsură importanta modul în care alegem sa ne conturam viata.
Cei ce insa dețin controlul asupra modului în care percepem viata rămân factorii interni precum: constiinta, deprinderile sănătoase din familie, eminamente credinta.
Viata ar trebui trecuta prin filtrul acestor constante indiferent de metamorfozele ei.
Ce se intampla cand abandonam aceste constante?
Cresc așteptările ireale pe care societatea și inclusiv eu le-am creat iar rezultatul neîmplinirii acestora este insatisfactia, îngloband mii și mii de nemulțumiri.
Ne este aproape imposibil sa ne bucuram de lucrurile simple pentru ca nu fac parte din spectrul vizual al societății, pentru ea acestea sunt aproape insesizabile.
Am fi ipocriți sa nu admitem ca omul si-a dorit dintotdeauna ceea ce nu a putut sa aibă și atunci de ce ne mai surprinde astăzi ca nu ne putem bucura de lucrurile mici?
Ne surprindem pentru ca azi mai mult ca oricand " le luam de-a gata" și le catalogam ca fiind inerente vieții, noi decidem sa le atribuim o valoare inferioara. Cum ar trebui de fapt sa ne raportam la acestea?
Ar fi de dorit sa întrebam pe singurul care are un raspuns si anume Proprietarul cu drepturi absolute asupra a tot ce ne inconjoara.
El spune ca orice dar venit de sus este de la Domnul care a făcut cerurile și pământul.
Dacă am îmbrățișa aceasta perspectiva, bucuria pentru lucrurile simple și mici ar renaște și am conștientiza ca suntem doar niște simpli uzufructuari viageri cu drept de folosință asupra lucrurilor pe care le posedăm.
Răspunsul la întrebarea " De ce nu ne mai bucurăm de lucrurile mici?" este pentru ca am uitat cine le deține de fapt, iar lăsarea la o parte sau ignorarea acestei componente fundamentale, ne-a făcut sa fim mai puțin recunoscători.
"orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare" Iacov 1:17
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 280
- Diacritice 1
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,