O închinare adevărată întotdeauna ne va costa ceva, a te pune în slujba lui Dumnezeu nu înseamnă un loc de cinste în societate sau în Sfânta Biserică, nici un nume neapărat bun printre creştini!

          Pe Ioan Botezătorul l-a costat capul său doar pentru că a adus un mesaj despre ce înseamna să nu te naşti creştin şi pentru faptul ca îl iubea pe Irod. A stat treizeci de ani în pustia Palestinei ca si un „sectar” rupt de religia lui pregatindu-se pentru un mesaj de şase luni, unii din noi nu putem realiza ce am promis in două mandate prezindenţiale şi asta pentru că nu ne costă nimic!

          Pe Isus Hristos l-a costat patru piroane ruginite, o suliţă teşită şi durerea păcatelor mele nemărturisite! Şi asta pentru că a preluat mesajul pocăinţei de la Ioan, a vindecat o lume întreagă de păcat şi a susţinut existenţa „Adevărului Absolut”.

          Pe Ucenici i-a costat prigoana, groapa cu lei, tăiatul în două cu fierăstrăul şi întâlnirea cu însuş diavolul numit Nero şi asta pentru că zi de zi nu făceau altceva decât să predice Evanghelia într-un mod diferit de al nostru!

          Pe ai noştri fraţi iubiţi, binecuvântată fie-le memoria i-au costat temniţele, chinurile şi întunericul bolnăvicios din acea Românie comunistă! Şi asta pentru că semnul vieţii lor a fost Nu crucea ci Însuşi Isus Hristos!

Un slujitor veritabil face să îl coste ceva, asta este dovada autenticitaţii creştine!

„Ve-ţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu: dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit.” Matei 10:22