Azi dimineață m-am trezit îngrijorat, gândindu-mă la câte cheltuieli am de aceste sărbători, în special legat de cadouri, daruri, surprize etc. Am mai avut astfel de îngrijorări și înainte. Am ajuns atât de departe încât mă gândeam cum ar fi să amân partea care trebuie dată Domnului… Dar, petrecând timp cu Tati, mi-a venit în minte următorul verset:

    Unul, care dă cu mână largă, ajunge mai bogat; și altul, care economisește prea mult, nu face decât să sărăcească. (Proverbe 11:24)

    Apoi am zis: logic vorbind, dacă mă îngrijorez, nu mă ajută cu nimic. În al doilea rând, dacă prefer să pun bani deoparte decât să-i ajut pe alții care au nevoie, nu îmi strâng nici o comoară în Cer, plus că risc să sărăcesc, conform acestui verset. În al treilea rând, mi-am adus aminte că, de fiecare dată când am ascultat Cuvântul lui Dumnezeu, cu toate că mi s-a părut ciudat și exact contrar principiilor economice moderne, am rămas surprins să văd cantitatea de binecuvântări turnată peste mine.

    On top of all (sau pe deasupra tuturor), chiar dacă aș strânge bani pe pământ, cu ce mă ajută în viața viitoare, sau chiar și peste 10 ani? Oare pot să mă încred într-un cont bancar? Pot să mă încred într-un job? Dacă tu faci încă asta, mă rog să te trezești până nu e prea târziu. O singură „bancă” este sigură și un singur „cont” este veridic, dar ele nu se află pe acest pământ, ci în ceruri, Acasă.

    Deci, ce vom face de acest Crăciun? Alegem să dăm sau preferăm să economisim? Alegerea îți aparține!

    Postare preluată de pe Ady4God.