Suntem într-o permanentă luptă spirituală cu diavolul, care are tot felul de metode prin care încearcă să ne doboare. În Efeseni 6 : 11, 16 este scris: “Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor diavolului…pe deasupra tuturor acestora luaţi scutul credinţei cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău.”

Aceste săgeți arzătoare sunt atacuri asupra modului nostru de gândire. Diavolul încearcă să ne învingă folosindu-se de tot felul de uneltiri și atacuri asupra emoțiilor noastre, cum ar fi: depresia, frica, îndoiala, condamnarea și…gândurile negre.

Ți s-a întâmplat vreodată ca, în moment ce te rugai sau te închinai lui Dumnezeu, să începi să fii cuprins de gânduri rele, blasfemice chiar? Ți s-a întâmplat ca, în timp ce te rugai, să-ți fulgere prin minte imagini pornografice?  Ai avut perioade în care mintea ta să fie obsedată de gânduri de care să tânjești să scapi, gânduri de imoralitate, de sinucidere, gânduri deplorabile? Dacă da, nu ești singurul.  Ştii la ce se referea apostolul Pavel când vorbea despre “săgeţile arzătoare” ale celui rău. O întrebare importantă  în acest punct este:  Cum pot face diferenţa între săgeţile arzătoare ale celui rău şi păcatul gândirii rele? Gândirea rea îşi are izvorul în interiorul omului, după cum a spus Isus: “Căci din inimă ies gândurile rele…” (Matei 15:19). Stă în puterea ta să o controlezi şi conţine ceva care îţi dă o anumită plăcere. Pe de altă parte, săgeţile arzătoare vin din afară şi este, într-o oarecare măsură, peste puterile tale de a le controla. De asemenea, ele te agresează. Nu numai că nu vrei să gândeşti asemenea lucruri, dar, mai mult, le respingi în mod conştient.
O întâmplare din viaţa lui Charles Spurgeon este o bună ilustraţie a acestui fapt. După o perioadă prelungită în care a fost asaltat de gânduri blasfemice şi ajungând aproape de disperare, el ajunse să-şi pună la îndoială chiar şi mântuirea (căci, la urma urmei, cum ar putea un creştin adevărat să gândească asemenea lucruri?). Într-un final, el s-a confesat bunicului său, care, la rândul lui, era un slujitor al Evangheliei.
Acesta i-a pus o întrebare simplă: “Găseşti plăcere în acele gânduri?” Tânărul Spurgeon a răspuns: “Nu, le urăsc!” Bunicul său i-a replicat: “Atunci să nu ai nimic de-a face cu ele! Nu le însuşi pentru că ele nu sunt ale tale, ci ale diavolului!”
Diavolul este subtil; el plantează un gând în mintea ta şi vrea să te facă să crezi că este gândul tău. Nu-l însuşi, însă, ci realizează cine este în spatele lui! Poţi chiar să întorci arma duşmanului împotriva lui, folosind aceste ocazii ca oportunităţi pentru rugăciune şi închinare.

Fragment preluat din articolul “Uneltirile diavoului”