E greu să scrii despre Isus. Complexitatea amestecului Dumnezeu-om pune la grea încercare spiritul. Felul Lui de-a fi, atât de altfel față de ce trăim noi azi, blochează înțelegerea…

E greu să scrii despre femei. Ușor o pot face misoginii și teologii. Orice încercare de a prinde femeia în contururi de cerneală e sortită eșecului. Te afli invariabil între tranșee, supus tirurilor din ambele părți.

A scrie despre Isus și femei e sinucidere curată. Asta după ce Dan Brown ne-a explicat că în Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci, Ioan nu-i Ioan, ci Maria Magdalena ce era soția lui Hristos și urmașa Lui pe tronul Bisericii. Când Hristos a murit pe cruce ea era deja însărcinată și a născut o fetiță, Sara, undeva prin Galia. Între timp au descoperit papirusul cu dovezi și oasele lor în cimitir…

Dar ucenicii ar fi scris dacă Hristos ar fi fost însurat, nu ar fi avut nevoie să ascundă asta. Apoi, lipsește Ioan de la Cina de Taină, deci cine a scris capitolele XIII-XVII din Evanghelia sa? Apoi să nu uităm că Leonardo era homosexual ca și Michelangelo, deci trebuia neapărat să apară și un tânăr imberb acolo.

Povestea-i lungă, delicată și aducătoare de alte întrebări…

Apocrifele nu țin loc de adevăr, iar pe gnostici nu-i cred nici cât pe parlamentarii noștri. Cele mai multe jigniri la adresa memoriei lui Hristos le-au adus evreii, ceea ce în fond e explicabil.

Dacă o să credem ce scrie Scriptura atunci putem creiona un tablou simplu al relațiilor lui Isus cu femeile…

Dar asta săptămâna viitoare pentru că nu știu dacă pe 1 sau pe 8 martie trebuie să vorbim de ele mai mult. Sau zilnic.

Va urma…

                                                                                                    V l a d i m i r _ P u s t a n