Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. “

Evangheliza dupa Matei 6:33

Suntem intr-o continua alergatura, avem termene limita, ne asumam mai multe sarcini decat putem duce si nu avem capacitatea de a prioritiza.  De aici rezulta stres si multa neimplinire. La sfarsitul zilei tragem linie si foarte rar se intampla sa fim multumiti, multe sarcini le-am amanat si nu le-am rezolvat asa cum ne propusesem.

Sunt invidios pe aceia care reusesc si stiu cum sa prioritizeze. Aceasta asumarea a “prea multe de facut”  porneste din dorinta de avea succes sau altfel spus, exista o teama de esec.

Fiind implicati in prea multe nu mai avem timp pentru Dumnezeu insa uitam ca Acela care ne da inspiratie, care ne deschide usi, care poate aranja lucrurile in favoarea noastra este EL.  Nu e greu de inteles acest lucru dar e greu de pus in practica pentru ca cere sa renunti la anumite sarcini sau la utopia ca le “rezolvi pe toate” in favoarea alocarii de timp pentru Dumenzeu (partasie cu EL, implicare in lucrarea, rugaciune, citit Biblia, mers la Biserica).

Ilustrativ este modul cum proceda Martin Luther; cand avea chestii importante sau era coplesit de prea multe sarcini in loc sa aloce timp acelor lucruri aloca si mai mult timp pentru partasia cu Dumnezeu

Chiar acum scrind aceste randuri ma gandesc ca daca aloc zilnic 1-2 ore pentru partasia cu Dumnezeu nu o sa mai reusesc sa duc la bun sfarsit tot ce mi-am propus zilele acestea. Si ma gandesc ca daca vreau sa merg mai des la Biserica nu o sa mai am timp de cellalte lucruri. Este oare o decizie de persoana responsabila? Si nu e vorba doar despre mine ci si despre familia mea. Dar oare nu Dumenzeu este in control. Pot sa muncesc 14 ore pe zi, sa alerg in stanga si in dreapta ca sa rezolv cat mai multe probleme dar pana la urma cel care imi da succes este Dumnezeu.

Am observat ca majoritatea oamenilor se confrunta cu aceasta problema “nu am timp, sunt foarte ocupat” indifferent de statut sau responsabilitati.

Insa eu azi decid sa ma schimb. Vreau sa aloc mai mult timp pentru partasia cu Dumenzeu si pentru lucrarea Lui si mai putin timp pentru sarcini.

Pana la urma este vorba de credinta.