„Și, dacă nu găsiți cu cale să slujjiți Domnului, alegeți astăzi cui vreți să slujiți ... Cît despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului.” (Iosua 24:15)

   Închinarea în familie este cea mai veche dintre toate practicile religioase, fiind prezentă în sînul primei familii care a existat pe acest pămînt : „Atunci au început să cheme oamenii numele Domnului” (Geneza 4:26). Ea a fost probabil vreme îndelungată unică formă de închinare. Abia cînd locuitorii pămîntului s-au înmulțit, au apărut și închinarea publică. Un prim exemplu este Avraam, care și-a condus toată casa în închinare.: ”Căci Eu îl cunosc și îl știu că are să poruncească fiilor lui și casei lui după el să țină Calea Domnului, făcînd ce este drept și bine” (Geneza 18:19).

   Închinarea publică a fost instituită în timpul călătoriei israeliților prin pustie, sub conducerea lui Moise, însă ea nu a luat locul închinării în familie, ci a existat în paralel cu aceasta.

   Familia creștină care respectă altarul familial, al cărei membrii se adună laolaltă pentru a se aduce pe ei înșiși ca jertfe vii, se bucură de o siguranță și de o fericire reală. În casa în care Dumnezeu este dat uitării, ispitele indispoziției, nerăbdării și lipsei de respect față de părinți sunt mai mari. Cîte necazuri și tragedii există în familiile în care Dumnezeu este lăsat la ușă! Evlavia din cămin ne protejează de multe rele. Ea încurajează încrederea și credința în Dumnezeu. Ea ne asigură puterea divină în ceasul încercării care, mai devreme sau mai tîrziu, va veni peste noi toți. Ea ne garantează îndrumarea divina zi de zi.

   Stabiliți ora de închinare potrivit nevoilor membrilor familiei. În același timp, fiți flexibili și încercați să evitați rutina. Studiați împreună Cuvîntul lui Dumnezeu, astfel încît fiecare să găsească sfatul divin pentru propria viață. Stați de vorbă cu Dumnezeu așa cum stați de vorbă cu un prieten. El este cel mai mare și cel mai bun Prieten al nostru. Înaintea lui Dumnezeu, fiecare ființă umană este importantă. Permitețe-I Domnului Hristos să dea tonul moral și spiritual pentru ziua respectivă.

   Închinarea este creativă. Noi nu suntem niște marionete împinse încoace și încolo de împrejurările în care ne găsim. Închinarea ne modelează viața după planul divin.