Folosirea gresita a cuvintelor si folosirea corecta a cuvintelor

Autor: Anonim | Album: fara album | Tematica: Diverse
Resursa adaugata de simona-cornelia in 09/06/2015

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10/10 X

Media 10 din 4 voturi

1. Folosirea gresita a cuvintelor

A. Minciuna

" Şase lucruri urăşte Domnul şi chiar şapte Îi sunt urâte:
ochii* trufaşi, limba** mincinoasă, mâinile† care varsă sânge nevinovat,"( Proverbe 6:16-17)

Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.

⁵ Martorul* mincinos nu rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

B. Barfa

⁸ Cine ascunde ura are buze mincinoase, şi cine* răspândeşte bârfelile este un nebun.
Cine umblă cu bârfeli* dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.
⁸ Cuvintele* bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă până în fundul măruntaielor.
¹⁹ Cine* umblă cu bârfeli dă pe faţă lucrurile ascunse, şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura** să nu te amesteci.

C.Clevetirea (dezbinarea)

²⁸ Omul* neastâmpărat stârneşte certuri şi pârâtorul** dezbină pe cei mai buni prieteni.
Cine* acoperă o greşeală caută dragostea, dar** cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.
²⁰ Când nu mai sunt lemne, focul se stinge, şi, când nu* mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

²² Cuvintele* clevetitorului sunt ca nişte prăjituri, alunecă până în fundul măruntaielor.

D. Prea multa vorba

² Nebunului nu-i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el.
⁸ Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar* cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.

E. Marturia falsa

¹⁷ Cine* spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune.

⁵ Un martor* credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

²⁸ Martorul* mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.

F. Batjocura

Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar* batjocoritorul n-ascultă mustrarea.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput* ştiinţa este lucru uşor.

²⁹ Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile*, pentru spinările nebunilor.

G. Jignirile

¹⁸ Cine vorbeşte* în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii, dar** limba înţelepţilor aduce vindecare.

În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar* pe înţelepţi îi păzesc buzele lor.
⁸ Inima celui neprihănit se gândeşte* ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi.

H. Laudarosia

¹⁴ Ca norii* şi vântul fără ploaie, aşa este un om care** se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.

Nu* te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi.

² Să te laude altul*, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

I. Cearta

⁰ Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.

¹⁸ Un om* iute la mânie stârneşte certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.

¹⁴ Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă* cearta înainte de a se înteţi.

J. Amagirea

¹⁸ Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă, să ne desfătăm cu dezmierdări!
¹⁹ Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într-o călătorie lungă,
²⁰ a luat cu el sacul cu bani şi nu se va întoarce acasă decât la luna nouă.”

K.Magulirea

²⁸ Limba mincinoasă urăşte pe cei pe care-i doboară ea şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea.
²³ Cine* mustră pe alţii găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare.
⁵ Cine linguşeşte pe aproapele său îi întinde un laţ sub paşii lui.

L. Cuvinte ignorante sau nebunesti

⁷ Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa.
² Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura* nesocotiţilor împroaşcă nebunie.
¹⁴ „Eram datoare cu o jertfă de mulţumire, azi mi-am împlinit juruinţele.

2.Folosirea corecta a cuvintelor

A. Cuvintele care incurajeaza

¹¹ Gura* celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura** celor răi ascunde silnicie.

⁴ Prin rodul* gurii te saturi de bunătăţi, şi** fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui.

⁴ Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul.

⁴ Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape* adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi** care curge întruna.

B.Cuvintele care exprima intelepciunea

³¹ Gura* celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită.
⁷ Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată.
²³ Cine are o inimă* înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.

C. Cuvintele chibzuite

¹⁹ Cine vorbeşte* mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel** ce-şi ţine buzele este un om chibzuit.

³ Cine-şi* păzeşte gura îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.
²⁷ Cine* îşi înfrânează vorbele cunoaşte ştiinţa şi cine are duhul potolit este un om priceput.

D. Cuvintele potrivite

²⁵ Neliniştea* din inima omului îl doboară, dar o vorbă** bună îl înveseleşte.
¹ Un răspuns* blând potoleşte mânia, dar o vorbă** aspră aţâţă mânia.
²³ Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui. Şi ce bună este o* vorbă spusă la vreme potrivită!
²⁴ Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.
¹¹ Un cuvânt spus la vremea potrivită este ca nişte mere* de aur într-un coşuleţ de argint.

E. Cuvinte adevarate

¹⁷ Cine* spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune.

¹⁹ Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.

²² Buzele mincinoase sunt urâte* Domnului, dar cei ce lucrează cu adevăr îi sunt plăcuţi.

⁵ Martorul* care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni.

F. Cuvinte alese cu grija

³ Cine-şi* păzeşte gura îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.

²³ Cine are o inimă* înţeleaptă îşi arată înţelepciunea când vorbeşte şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.
²⁸ Inima celui neprihănit se gândeşte* ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi.
²³ Cine* îşi păzeşte gura şi limba îşi scuteşte sufletul de multe necazuri.