TARIA SLABICIUNII

"...caci cand sunt slab, atunci sunt tare." 2 Corinteni 12: 10

V-ati gandit vreodata ca exista o tarie chiar si a slabiciunii ? Bineinteles ca nu pot redefini termenii, dar ce va spun este biblic. Slabiciunea mea si slabiciunea ta poate fi validata ca tarie. Asta nu-i flozofie, ci teologie.
In aprecierile noastre umane, admitem ca slabiciunea nu este ceva de dorit. Toti vrem sa fim puternici, vigurosi, energici, fermi, ca doara asa ceva se cauta. N-am intalnit pe nimeni care sa spuna: "Vreau sa fiu slab, vreau sa fiu slab !" Totusi, este o slabiciune care trebuie sa ne intereseze si anume, a ne vedea slabi, si mici, si nevrednici inaintea lui Dumnezeu ! Aceasta-i culmea puterii. Aceasta-i puterea la absolut. Aceasta-i cea mai mare tarie.
Dragi prieteni, nu va fie greu sa va vulnerabilizati in fata lui Dumnezeu. E minunat sa spui: Doamne, depind de tine ! Nu pot, nu stiu, nu am...ajuta-ma ! Atunci se revarsa putere, puterea Lui. Altfel, te lauzi ca esti tare, cand tu de fapt esti slab. Credeti-ma, cei mai tari oameni au fost oamenii slabi...slabi in felul acesta. Iata ce pot sa spun:
-renunta la mandrie. Nu te mai socoti ceva si cineva prin tine insuti.
-recunoaste ca puterea ta este fara valoare, daca nu beneficiezi de aportul lui Dumnezeu.
-traieste zilnic cu gandul ca trebuie sa fii ajutat. Roaga-te spunandu-I lui Dumnezeu: "Sunt un om nevrednic, vino sa ma ajuti !"
-nu fa caz de smerenia ta, de micimea ta. Chiar si cu acestea te poti fali. Marturiseste-I-le doar lui Dumnezeu. Mai bine sa fie deduse, decat da fie "strigate de pe acoperis".
-cand esti intrebat despre secretul puterii tale, nu te sfii sa le vorbesti oamenilor despre taria slabiciunii. Este atipica pentru acest veac, dar ea e adevarata putere.
Intr-o lume care se hraneste numai cu impresia puterii, e intelept sa ne saturam cu expresia puterii. Aceasta este harul lui Dumnezeu in noi !