"Voi veţi primi o putere cînd Se va pogori Duhul Sfint peste voi, şi-Mi veţi fi martori..." (Fapte 1:8)

   Cînd Domnul Isus a făgăduit ucenicilor Săi că vor fi îmbrăcaţi cu putere - şi El o făgăduieşte şi astăzi - această promisiune a legat-o de condiţia: "îmi veţi fi martori...". Puterea aceasta de sus este darul Domnului Isus slăvit şi acordat cu un scop cu totul practic: ca să-I fim martori în viaţa noastră, să fim "...oameni vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfînt şi de înţelepciune." (Fapte 6:3). Atunci putem prezenta pe Domnul Hristos semenilor noştri prin exemplul vieţii noastre zilnice, prin reflectarea unei vieţi duhovniceşti sănătoase şi normale, adică o viaţă trăită în limitile stricte ale Cuvîntului lui Dumnezeu. În felul acesta oamenii vor fi atraşi şi cîştigaţi. Adevărata putere nu se arată prin manifestări excentrice, spectaculoase, care să ne arate pe noi, ci ne este dată ca să slăvim pe Dumnezeu în vieţile noastre.

   În al doilea rînd, această putere ne transformă, ne eliberează şi ne face "...să ne purtăm într-un chip vrednic de Domnul şi să-I fim plăcuţi în orice lucru, aducînd roade în tot felul de fapte bune şi crescînd în adevărata şi deplina cunoştinţă a lui Dumnezeu" (Col. 1:10)

   În al treilea rînd, darul puterii' Duhului Sfînt ne este făgăduit pentru a răspîndi Cuvîntul lui Dumnezeu şi pentru a propovădui pe Domnul Hristos acolo unde încă n-a fost vestit. Acest curent divin va trezi în noi tot ce poate fi folosibil în slujba lui Dumnezeu, neînţelegîndu-se prin aceasta numaidecît predicarea de la catedră, ci orice slujbă am putea să facem cu care să urmărim binele spiritual şi material al celor din jurul nostru, dar în primul rînd, slava lui Dumnezeu. Numai în felul acesta El este gata să îmbrace cu autoritate, dragoste, stăruinţă, cu o îndrăzneală sfîntă şi cu o mare SIMPLITATE, pe aceia a căror inimă este gata să asculte şi să prezinte pe Acela în care au crezut.

   Martori ai Lui! Ce mare cinste ni s-a dat, dar şi ce mare răspundere! Dacă mărturia pe care sîntem chemaţi să o dăm este ştirbită, ca să nu zic pătată cu orice ar putea să dezonoreze pe Domnul nostru, atunci această mărturie se va întoarce împotriva noastră şi ce trist ar fi ca ea să nu fie decît "fîn, paie, trestie."!