Domnul a trimis pe Natan la David... Si Natan a zis lui David: „Tu esti omul acesta! Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu te-am uns imparat.»" (2 Samuel 12:1.7)

   Biblia nu ascunde niciodata defectele oamenilor a caror viata o prezinta si nici nu incearca sa-i negocieze. Ea spune adevarul despre fiecare dintre ei, pentru ca, pe fondul acestui esec al omului, sa putem vedea si preamari harul si indurarea lui Dumnezeu, sa intelegem ca El ne iubeste asa cum suntem si ca are mila de noi.

   Putini oameni au comis atatvde grav precum David. Si tot atat de putini s-au intors la Dumnezeu cu toata inima, cautand iertare, curatare si refacere. David este autorul unei bune parti a cartii Psalmilor, cartea devotionala a Bibliei.

   Din experienta lui David reies clar doua idei: prima este aceea ca, mai devreme sau mai tarziu, slabiciunile noastre vor iesi la iveala, iar a doua este ca va trebui sa traim cu consecintele pacatelor si ratacirilor noastre.

   Primele doua decade ale domniei David au fost marcate de victorii stralucite, pe cand ultimele doua decade au fost caracterizate de un mare intuneric. Satana i-a zgandarit ani la rand punctul vulnerabil si l-a condus pas cu pas la dezastru. In cele din urma, David a marturisit zdrobit: „Am pacatuit impotriva Domnului." Dumnezeu l-a atras inapoi la El prin harul Sau uimitor si l-a facut o faptura noua, prin Duhul Sau. El l-a schimbat si l-a transformat.

   Noi devenim fapturi noi prin puterea divina. Poate ca am ajuns la disperare din cauza pacatelor noastre, insa Dumnezeu nu dispera. El lucreaza la inima noastra dorind sa refaca in noi chipul Fiului Sau. Sa nu ne temem de apasarea mainii Sale, pentru ca El o foloseste cu blandete si iubire.

   Dumnezeu face intotdeauna primul pas spre impacare. El apeleaza incontinuu la noi si indeamna sa ne indreptam privirea spre Fiul Sau, in care se gaseste toata intelepciunea, puterea si dragostea. Noi nu ne putem ispasi singuri pacatele, nu ne putem sterge singuri nelegiuirile, nu ne putem curata inimile.

   Mantuirea este personala. De aceea, sa spunem cu convingere: „Dumnezeu ma iubeste si faptul acesta este foarte important pentru mine. Estevo chestiune de viata si de moarte. Eu vreau sa primesc chemare Lui. Imi incredintez chiar acum viata in mana Sa."