„Hristosul, împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem..." (Marcu 15:32)

   Cuvintele versetului de astăzi au fost rostite de preoţii cei mai de seamă împreună cu cărturarii în mod batjocoritor la adresa Domnului Isus. Dacă Domnul ar fi coborât de pe cruce, ar fi fost inutil să credem în El, căci numai credinţa într-un Hristos mort şi înviat mântuieşte, nu credinţa într-un Hristos care nu ar fi trecut prin moarte.

   În vechime, părinţii au putut fi izbăviţi, când strigau la Dumnezeu: „în Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi-i izbăveai. Strigau către Tine, şi erau scăpaţi..." (Psalmul 22. „Hristosul, împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem..." (Marcu 15:32)

   Cuvintele versetului de astăzi au fost rostite de preoţii cei mai de seamă împreună cu cărturarii în mod batjocoritor la adresa Domnului Isus. Dacă Domnul ar fi coborât de pe cruce, ar fi fost inutil să credem în El, căci numai credinţa într-un Hristos mort şi înviat mântuieşte, nu credinţa într-un Hristos care nu ar fi trecut prin moarte.

   În vechime, părinţii au putut fi izbăviţi, când strigau la Dumnezeu: „în Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi-i izbăveai. Strigau către Tine, şi erau scăpaţi..." (Psalmul 22:4-5). Dar dacă Isus ar fi fost izbăvit de pe cruce înainte de moarte, noi n-am fi fost niciodată izbăviţi. La fel ca robul evreu, imagine a lui Hristos (Exod 21:5), care zicea: „Iubesc pe stăpânul meu, pe soţia mea şi pe copiii mei, nu vreau să ies liber", şi Domnul, din dragoste pentru Dumnezeu şi Tatăl Său, pe care voia să-L slăvească la cruce, şi din dragoste pentru toţi oamenii, a suferit până la capăt. Isus nu a voit să se folosească de dreptul pe care l-a avut de a se sustrage morţii. Isus a venit pentru a împlini voia Tatălui Său; El a mers până la capătul lucrării şi a primit izbăvirea de la Dumnezeu prin învierea Sa.4-5). Dar dacă Isus ar fi fost izbăvit de pe cruce înainte de moarte, noi n-am fi fost niciodată izbăviţi. La fel ca robul evreu, o imagine a lui Hristos (Exod 21:5), care zicea: „Iubesc pe stăpânul meu, pe soţia mea şi pe copiii mei, nu vreau să ies liber", şi Domnul, din dragoste pentru Dumnezeu şi Tatăl Său, pe care voia să-L slăvească la cruce, şi din dragoste pentru toţi oamenii, a suferit până la capăt. Isus nu a voit să se folosească de dreptul pe care l-a avut de a se sustrage morţii. Isus a venit pentru a împlini voia Tatălui Său; El a mers până la capătul lucrării şi a primit izbăvirea de la Dumnezeu prin învierea Sa.