- Luca 5:10 Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci, Isus a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.”
"Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni." (Luca 5:10)
Domnul Isus a binevoit să se urce în corabia lui Simon. Pentru ca să se poată răspîndi Cuvîntul Lui, El are nevoie de acela care va deveni robul Său. Munca noastră de toate zilele, ni se pare plictisitoare? Este pentru că am uitat că Domnul Isus poate să urce în corabia noastră şi să Se alăture nouă la munca noastră. Nu numai că El poate, dar El vrea înadevăr. El ar vrea să fie lîngă noi ca să lumineze cu slava prezenţei Sale ceea ce a devenit pentru noi o rutină obositoare. Să-L lăsăm să urce în corabia noastră şi vom vedea de îndată diferenţa: că prezenţa Lui se va face simţită! O! prezenţa Lui scumpă! Ce schimbare ar aduce în vieţile noastre dacă, atunci cînd am vrea să facem ceva, fie cu gîndul, fie cu vorba, fie cu fapta, am realiza că El este prezent, ne vede, ne aude şi cunoaşte chiar şi întocmirea gîndurilor noastre. Cît de cu grijă am fi de a nu-L jena sau supăra cu atitudinea noastră! De cîte greşeli şi păcate am fi scutiţi şi cît rău am putea evita! Adeseori uităm, nu numai de prezenţa Lui, dar chiar şi faptul că noi sîntem în El şi că El este în noi (loan 14:20). Dar, orice am face, avînd simţămîntul prezenţei Lui, va primi pecetea binecuvîntării Lui.
Domnul îl pune pe Petru la încercare şi-l face să mărturisească lipsa lui de izbîndă. "Toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic". Să-I mărturisim şi noi lipsa noastră de succes în viaţa spirituală, învăţînd să aruncăm mrejile la cuvîntul Lui. Aici este secretul puterii şi al succesului, în loc de a ne mai încrede în puterile noastre şi în eforturile pe care le-am făcut pînă acum, vom fi inspiraţi prin autoritatea Cuvântului Său şi atunci, pînă şi gîndurile noastre vor fi făcute roabe "...ascultării de Hristos".
Cînd Domnul Isus şi Cuvîntul Lui iau comanda vieţii şi a slujbei noastre pentru EI, urmează o schimbare fundamentală. Ce a fost mort este reînsufleţit, ce a fost neroditor devine plin de roade, descurajarea face loc unei depline nădejdii; ce părea imposibil devine posibil. Barca vieţii noastre devine o platfomă de unde dumnezeiescul nostru Stăpîn îşi va putea proclama lucrarea minunată a iubirii Lui arătată la cruce.
Cînd nu va mai fi în noi nici o căutare a slavei personale şi cînd toată încrederea în firea noastră va fi înlăturată, vom fi în situaţia în care Domnul să poată să ne spună şi nouă: "De acum încolo..." El ne aşteaptă pe malul lacului Ghenezaret ca să intre cu adevărat în corabia vieţii noastre, cu El la cîrmă.