Eşti mântuit?        

   -Eşti mântuit??

   -Da... apoi... Domnul ştie!!

   Sună a spiritualitate, aşa-i? Domnul ştie; El totul, şi noi, nimic... Eu... un păcătos iertat... la 10-20 ani de pocăinţă. Problemă de identitate!! Nu ştim de unde venim şi unde ne ducem. O fisură în fundaţia credinţei noastre. Stând ani de zile în locul acesta primejdios, se formează în mintea noastră nişte întărituri fatale şi pe care, noi le vedem ca pe nişte virtuti. Acestor oameni, chiar de ai vrea să le arăţi că este primejdios ceea ce ei trăiesc, refuză categoric: "Aşa am primit eu şi nu vreau mai mult." Eu "L-am cunoscut pe Domnul acum 20 de ani, iar cu mine va fi cum va vrea Domnul." Ce ar putea face Domnul acestor oameni?? Fără voinţa lor de creştere, NIMIC!

   Autorul cărţii Evrei, vedea această primejdie şi zice:

   Evrei 5:11,12, 13. ''Asupra celor de mai sus avem multe de zis, şi  lucruri grele de tâlcuit; fiindcă v-aţi făcut greoi la pricepere. În adevăr, voi care de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi trebuinţă iarăşi de cineva să vă înveţe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu, şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare. Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte, nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc.''

   Când un om se naşte din nou, el trebuie învăţat despre noua lui identitate în Hristos, despre cine-I Hristos Domnul nostru, ce a făcut El pentru noi, de ce a făcut, cum a făcut, şi, ajutându-l să înţeleagă că el este un ''prunc'' şi are nevoie de învăţătură pentru că, unii, când ies din apa botezului, doresc slujbe imediat. Iar de aici, se nasc învăţături greşite, pentru că nu-i formată încă o temelie puternică, bazată doar pe Evanghelia Domnului Isus.                                                                                    

   Versetul 14 spune:

   ''Dar hrana tare este pentru oameni mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul."

    Deci, este neapărat nevoie de creştere în viaţa de credinţă. Mai întâi lapte, dar lapte proaspăt, nu searbăd, ce creează probleme copilului, apoi hrana tare, după cum el poate să primească. Fiindcă unul creşte mai încet, altul, mai rapid;  nu contează, dar să crească! Mâncarea din Cuvântul lui Dumnezeu, mai mult şi mai mult, ne ajută să ne deprindem cu o viaţă traită la dimensiuni noi, şi la rândul nostru, să putem şi noi da mai departe Evanghelia pură a Domnului Isus Hristos.

   Doamne, dă-ne un duh de înţelepciune şi descoperire în cunoaşterea Domnului Isus!!