"Rugaţi-vă neîncetat." (1 Tes. 5:17)

   Rugăciunea nu este numai pentru credincioşii cu experienţă sau cu o oarecare vechime în credinţă. Tesalonicenii erau întorşi la Dumnezeu numai de cîteva luni cînd Pavel le scria prima epistolă. Totuşi el le spune: "rugaţi-vă neîncetat." Ba chiar mai mult! El, marele apostol prin a cărui vestire a Evangheliei ei s-au convertit, a pus mare preţ pe rugăciunile lor de mijlocire. "Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi" (1 Tes. 5:25)! Din aceasta putem vedea ce valoare mare are rugăciunea şi cît de mult o apreciază Dumnezeu. Deşi în dragostea Lui, El nu ne dă totdeauna ce-i cerem, totuşi, El ne dă pacea Lui. "Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gîndurile în Hristos Isus." Ce vrea să spună Duhul Sfînt aici? Chiar dacă nu primim orice cerem, primim însă pacea Lui adîncă şi atunci inimile şi gîndurile noastre nu vor umbla răzleţe şi nedisciplinate cerînd orice ne trece prin minte, nici nu ne vom răzvrăti că nu am primit ce am cerut, ci vom rămîne în pace, aşteptînd ca Dumnezeu să lucreze cum crede El de cuviinţă.

   Rugăciunea este expresia unei vieţi noi care vine de la Dumnezeu, şi care realizează dependenţa de Sursa care o inspiră. Cînd Pavel s-a întors la Dumnezeu, Domnul i-a spus lui Anania: "Iată că el se roagă" (Fapte 9:11). Aceasta era dovada că a fost schimbat, semnul că el a primit o viaţă nouă, o viaţă care era în atîrnare de Dumnezeu.

   Viaţa cea nouă simte această dependenţă exact ca un copil nou născut care depinde de părinţii lui si care nu poate spune altceva decît să plîngă, dar există o mamă care înţelege totul, ştie de ce plînge copilul şi se ocupă de el.

   Cuvîntul lui Dumnezeu consacră nenumărate locuri cu privire la rugăciune şi multe exemple de rugăciuni ascultate. "Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi şi s-a rugat cu stăruinţă să nu plouă şi n-a plouat... trei ani şi jumătate." (Iacov 5:17)

   Rugăciunea este respiraţia spirituală a sufletului nostru şi dovada că suntem vii. Cine neglijează rugăciunea, nu numai că se lipseşte singur de binecuvîntările lui Dumnezeu materiale şi spirituale, dar nu poate fi de folos nici pentru sine, nici pentru lucrarea lui Dumnezeu, "...roagă-te în ascuns şi tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti." (Mat. 6:6)