Probabil moartea este cea mai democratică experiență a omenirii. Nu tu alegi când să mori dar poți alege cum să mori. Se moare în avion, în spital, în colectiv sau în pampers. Nimeni nu scapă de ea.

   Cel mai grav e să fii în biserică un fel de zombie, crezând că trăiești dar defapt mort spiritual.

   Am ajuns la concluzia că oamenii sunt la fel, indiferent de culoarea religiei din care fac parte.

   Omoară eul din tine, că... pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești.  Ține minte, numai ateul trăiește pentru el însuși, creștinul trăiește pentru aproapele său. Deci, poți să fii cel mai credincios de pe pământ dacă n-ai dragoste ești doar om.  

   În fond și la urma urmei toți murim, dar una e să mori în dragoste/în Hristos, iar alta e să mori... să mori și atât. Trăiește viața, n-o muri.

   Să ne numărăm bine zilele.

L i n u s _ F l a v i u s