Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul… Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său. (Matei 25:15,18)

   De regulă, ne identificăm cu robul care a primit un singur talant. Avem tendinţa de a ne minimiza capacităţile, de a ne îngropa potenţialul. Problema este că ne lipsește puterea interioară. Ne simţim inadecvaţi și lipsiţi de valoare și tragem concluzia că nu are rost să mai încercăm. Ne simţim incapabili să dăm piept cu viaţa.

   Dar scopul vieţii creștine nu este să facem neapărat cât fac cei care au primit cinci sau doi talanţi. Ţelul nostru este să devenim tot ce putem mai bine în Hristos. Aceasta așteaptă Dumnezeu de la noi.

   Nouă nu ne e teamă să ne recunoaștem limitele și nereușitele. Nu avem nevoie să ne comparăm cu alţii sau să intrăm în concurenţă cu alţii. Nu ne plângem că avem resurse limitate și nu dezgropăm greșelile trecutului. Ştim că suntem acceptaţi înaintea lui Dumnezeu în ciuda eșecurilor și inadecvării noastre. Ştim că suntem primiţi în fiecare zi în prezenţa Sa așa cum suntem. Viaţa creștină din belșug nu se referă la cantitate, ci la calitate. Noi nu trăim în incertitudine cu privire la persoana noastră, la scopurile și priorităţile noastre, ci suntem pe deplin lămuriţi în această privinţă. Hristos este Domnul vieţii noastre.

   Şi dacă El a preluat conducerea vieţii noastre, suntem mulţumiţi și satisfăcuţi, ne ocupăm cu înmulţirea talantului primit, conștienţi de posibilităţile pe care ni le oferă. El ne dă sens și scop în viaţă fie că avem un talant, fie că avem cinci. Dacă suntem în Hristos, suntem fericiţi și împăcaţi cu noi înșine. Ştim că Domnul are bucuria de a împlini planurile Sale prin talantul pe care ni l-a încredinţat. Dacă, în schimb, ne lăsăm cuprinși de orgoliu și cădem pradă unei perspective înguste, ajungem în mod inevitabil la nefericire și la zădărnicirea lucrării bune pe care Dumnezeu ar fi putut să o împlinească în noi.

   Avem o singură responsabilitate: să ne predăm Lui. Nu avem de ce să ne gândim la eșec. Neliniștea și teama nu ne mai urmăresc. În Hristos, avem un simţământ de bine și suntem conștienţi de valoarea noastră. Nu avem de ce să pretindem că am fi altceva decât suntem. Dumnezeu ne poate oferi această putere interioară.