O maximă de George Bernard S. : ”Toate marile adevăruri încep prin, a părea blasfemii, erezii.”

   M-am oprit și am cugetat, dacă este cumva așa și Duhul Sfânt, mi-a adus în minte trei episoade din viața Domnului Isus, în care chiar s-a întâmplat ca ”adevărul” să fie văzut erezie, blasfemie, iar pe El L-a costat viața pentru acest adevăr și cât despre mine, chiar aș dori să pot da socoteală în fața oricui despre nădejdea care este în mine, chiar dacă aș fi numită eretică. Urmașii Domnului Isus toți au trecut pe acest drum, însă și-au respectat opiniile, cunoscând SURSA lor.

   Ioan 8:30-59. Isus vorbea celor care crezuse în El și vroia să-i crească în continuare, însă când le spune ceea ce ei nu puteau crede că au nevoie, ripostează și chiar Îl insultă, că este copil din curvie și că are drac. Deși crezuseră în El, Isus îi cunoștea că sunt robi ai păcatului și au nevoie de eliberare. Și-au dorit și ei să fie liberi? ? Nuu! ! De ce? ? Pentru că nu puteau să-L asculte și să creadă adevărul. Ce au făcut credincioșii? ? Au luat pietre să-L omoare. Era un eretic, un blasfemiator, unul care are drac, în concepția și credința lor.

   Exod 31:12-17. Dumnezeu zice copiilor lui Israel, să țină Sabatul, să-l păzească ca un semn veșnic și cine-l va călca să moară... Și vine Isus, unul crescut între ei și cum nu ar fi fost alte zile în săptămână, începe să facă minuni, vindecări, chiar în Sabat. Luca 13:17. Femeia gârbovă, Isus o vindecă după 18 ani de neputință. Ooo, cât s-a bucurat mai marele sinagogi! ! ? ? Nuuu, nu s-a bucurat, s-a mâniat. Bucuria și-au manifestat-o mai târziu, strigând: la moarte cu El, ereticul, blasfemiatorul, care ne tulbură regulile și tradițiile. Ne strică Legea. L-au omorât dar, slavă Lui, a înviat și este viu.

   Deuteronom 12:23. Dumnezeu le zice, să nu mănânce sânge. Era o poruncă. Și atunci ca din senin printre ei se ridică Isus pe care Îl cunoșteau, unii poate s-au jucat în nisip cu El, ori în atelierul tatălui Său și zice: dacă nu mâncați Trupul Meu și nu beți Sîngele Meu, nu aveți viață în voi înșivă. Nu era chiar ușor de primit așa ceva, în religia lor bine pusă la punct. Dar cine ești Tu, cine te crezi? ? Dumnezeu, Moise, părinți noștri... și Tu strici totul? ? Blasfemie, erezie! ! ! În jurul Lui avea mulți ucenici care, după așa o predică, fac stânga împrejur și-L părăsesc. Ereticul, hulitorul! ! De ce au plecat? ? Nu vroiau să-și părăsească, legea, tradiția și obiceiurile și să-L asculte pe Isus și să fie salvați.

   Urmașii Domnului Isus și astăzi sunt puși în predicile mai marilor Bisericii, ca eretici, blasfemiatori și chiar auzeam o predică care zicea că este munca de o săptămână a păstorului împreună cu echipa lui. Și am crezut că nu le-a fost ușor, să aducă ocară unora, care auzind-o, doar i-au binecuvântat înapoi. Dacă cineva iese din cutia mea este eretic. Câtă vreme uni preoți și pastori trudesc să predice, ereziile,”ereticilor”, zișii, eretici duc Evanghelia lui Isus la oameni, oamenii primesc și se mântuiesc. Ceea ce scriu, am văzut și am auzit, de ce mă bucur este că văd oameni transformați, născuți din nou la predicile așa zișilor ”eretici” pentru că sunt copiii/fiii ai lui Dumnezeu și nu pot să fie lăudați decât cum a fost și Domnul lor.

   Toate marile adevăruri încep prin, a părea blasfemii, erezii, însă Evanghelia Domnului Isus merge înainte. Întodeauna a fost așa, numai oamenii s-au schimbat.