Din slavă în slavă
Efeseni 2: 6-7. ”El ne-a înviat împreună și ne-a pus să ședem împreună în locurile cerești, în Hristos Isus, ca să-și arate în veacurile viitoare nemărginita bogăție a harului Său, în bunătatea Lui față de noi în Hristos Isus.”
2 Corinteni 3:18. ”Noi toți privim cu fața descoperită, ca într-o oglindă slava Domnului și suntem schimbați în același chip al LUI, din slavă în slavă prin Duhul Domnului.”
Dumnezeu prin Duhul Sfânt ne-a înviat împreună și ședem împreună în locurile cerești, în Hristos Isus. Această slavă este primită de noi, atunci când am fost născuți din nou, când duhul nostru a fost înviat cu El, am fost făcuți desăvârșiți, neprihăniți, după cum vom fi toată veșnicia. Cetățenia noastră nu este pe pământ, suntem cetățeni ai cerului, însă până când veacurile în care omul mai trăiește în trup pe pământ se vor sfârși, începând veșnicia noastră, lucrăm la schimbarea sufletului și trupului nostru, împreună cu Duhul Sfânt care locuiește în trupul nostru.
Noi am fost salvați, duh, suflet și trup la cruce, însă până mai trăim pe pământul acesta infectat de păcat, împreună, tot cu Duhul Sfânt, lucrăm la schimbarea sufletului și trupului, în fiecare zi, după chipul LUI. Partea noastră este, să dăm la o parte vălul de pe față, ca să vedem deslușit ca într-o oglindă slava Domnului, fiind conștienți de identitatea noastră în duh și mai departe fără eforturile noastre schimbarea are loc, o face Duhul Sfânt și dintr-o dată, descoperi că nu mai vrei să păcătuiești, ți-e scârbă de lucrurile care odinioară erau o plăcere. Acum nu mai poți păcătui, dragostea, plăcerea, dorința ta este doar Hristos. Dacă, accidental se întâmplă o cădere, sângele Domnului Isus operează încă și spală orice pată ar apare pe viața noastră, nu te mai condamni fiindcă știi cine ești în Hristos.
Mulțumim Tată, Isuse și Duhule Sfânt pentru dragostea, harul și părtășia de care ne bucurăm în schimbarea și creșterea noastră, ca fii de Dumnezeu.
Soră Maria: ştiaţi căci credinţa noastră nu e a noastră, că noi ne facem părtaş unui duh de învăţătură. Eu sunt părtaş duhului de învăţătură de care a fost însufleţit Tozer, iar d-voastră sunteţi părtaşă duhului de invăţătură criticat de Tozer. Eu m-am făcut părtaş acestui duh de învăţătură deoarece cred că este mult mai aproape de învăţătura lui Hristos decât multe învăţături moderne.
Dimineaţă am deschis calculatorul şi am inceput să vă scriu un mesaj, în care am început aşa: ,,Soră Maria resursele creştine sunt mai sărace fără resursele d-voastră...,, mesajul acesta a pornit din faptul că în ultimul timp nu aţi mai scris pe resurse, şi mă gândeam că poate din cauza comentarilor mele nu mai scrieţi. În timp ce vă scriam mesajul , m-am gândit, dacă a-ţă postat ceva proaspăt. Am verificat, şi m-am bucurat când v-am văzut numele. Dar, m-am întristat ,când am văzut că aţi rămas pe aceiaşi poziţie.
Sunt transparent cu d-voastră deoarece cred că sunteţi o soră serioasă cu Dumnezeu, iar lucrul acesta e din ce in ce mai rar în lumea creştină de azi. M-am rugat des pentru d-voastră în perioada în care aţi lipsit de pe resurse. Cred că ceea ce spuneţi despre trăirea d-voastră în Duhul, iar la această experienţă nu aţi ajuns prin învăţătura pe care o susţineţi ci prin viaţa pe care o trăiţi. Dacă mergem în cultul ortodox, sau catolic, intâlnim oameni ca Traian Dorz sau Maica Tereza, care vorbesc despre experienţe cu Hristos mult mai inalte decît noi, experienţe care nu sau bazat pe învăţătura lor 100% curată ci pe trăirea lor curată. Adevărul este că intr-o vreme de apostazie, nimeni nu poate pretinde că are o invăţătură 100%, curartă, ci putem spune învăţătura X este mai aproape de învăţătura lui Hristos decât celelalte învăţături.
Ca să cunoaşteţi duhul de învăţătură a lui Tozer am să vă dau două citate din scrierile lui.
Din cartea ,,închinare şi distracţie, pag.136.,,Creştinizmul evanghelic se află acum şub standardul Noului Testameni. Trăirea lumească e o parte aceptată a vieţi noastre (de credinţă) Orientarea noastră religioasă este mai degrabă social decât spirituală. Am pierdut arta închinări. Nu mai producem sfinţi. Modelele noastre sunt oamenii de afaceri, sportivii celebri şi personalităţi din lumea teatrului…. Creştinizmul evanghelic devine rapid religia burgheziei… cei înstărişi aceptă cu miile religia noastră şi îşi parchează maşinile lor scumpe în faţa bisericilor noastre spre bucuria vădită a liderilor noştri religioşi care par complet orbi la faptul că vasta majoritate a acestor noi clenţi ai Domnului nu şi-au schimbat câtuşi de puţin obiceiurile…. Ne desfăşurăm activitatea după metodele reclamelor moderne. Casele noastre ( de rugăciune) sau transformat în teatre. Literatura noastră este superficial, iar cântările noastre sunt la limita sacrilegiului. Şi se pare că nimănui nu-I pasă…,, ,iar în cartea ,,glasul profetului,, pag133:,, Trăim într-o vreme când se aşteaptă totul de la Domnul. Ce teologie stranie şi încâlcită…. Ne aşteptăm în totul că El se va îndeletnici cu pocăinţa în locul nostru, El ne va indrepta vieţile, El ne va repara relaţia cu aproapele nostru,El ne va plăti datoriile, şi va face totul în locul nostru…,,
Domnul să vă binecuvănteze! Amin!
Soră Maria, şi eu şi d-voastră până mai avem lucruri rele în viaţă mai avem nevoie să fim osândiţi de Duhul Sfânt prin fraţii şi surorile noastre care ne iubesc, in Domnul. Osândirea reciprocă, când facem răul e la fel de biblică, precum e susţinerea reciorică când facem binele. Aşa că vă mulţumesc şi vă încurajez să mă osândiţi prin Duhul Sfânt ordecâteori mă vedeţi că fac răul.
În continuare ceea ce voi spune nu are legătură nici d-voastră nici cu discuţia noastră,ci are legătură cu o învăţătură democratică, stricată, care a pătruns în poporul Domnului şi care trebuie osândită,( dacă-mi găsesc timp o să scriu şi un material mai amplu pe tema aceasta ca să-l pun pe ,,resurse,,)
Dacă ne luăm după ce a spus Tozer, noi ca biserică suntem în multe aspecte de osândit. Sa ajuns aici ŞI pentru faptul că nu mai avem voie să osândim pe nimeni. Învăţătura aceasta nu e teocaratică ci democratică.
În democraţie nu ai voie să osândeşti pe nimeni. În democraţie fiecare are DREPTUL să facă ceea cei place. În democraţie nimeni nu are DREPTUL să se atingă de dreptul omului de a face ce-i place. Democraţia nu va scoate niciodată sfinţi, ea şi pe vremea judecătorilor şi pe vremea noastră scoate oameni iubitori mai mult de plăceri decât de sfinţenie.
Anticrist va veni pe o cale democratică. El va fi ales de întreaga lume, prin vot, pentru programul lui de guvernare, a lumi. Iar în programul lui va oferi tuturor libertatea totală de a păcătui fără nici o osândire. Singura libertate pe care nu o va mai avea nimeni sub guvernarea lui este libertatea de a osândi păcatul.
Biserica apostată îmbrăţişază tot mai mult această invăţătură, de aceeia dacă te ridici în aceste biserici să osândeşti păcatul, prin Duhul Sfânt, aceste biserici se uită la tine ca la Anticrist..... Fără să i-a în calcul realitatea că biserica prin Duhul Sfânt are OBLIGAŢIA de a osândi păcatul.
Biblia spune că Anticrist nu poate veni cu învăţătura lui stricată până ce biserica nu este luată din calea lui cu învăţătura ei curată. Nu stiu dacă biserica va fi luată din prin răpire sau prin faptul că va îmbrăţişa toată învăţătura stricată democratică a lui Anticrist.
Dacă avem puterea să fim obiectivi, bisericile de azi ( de orce culoare religioasă) sunt sunt tot mai mult democratice şi tot mai puţin teocratice: tot mai mult omul e la putere şi tot mai puţin Duhul Sfânt.
Soră mă rog ca în viaţa d-voastră să fie la putere Duhul Sfânt nu omul, că aici este şansa noastră de a ne mântui din acest neam ticălos. Nimeni nu mă poate opri să umblu călăuzit de Duhul Sfînt: nici democraţia din biserici , nici lumea , nici anticristul. De aceeia soră haideţi să ne schimbăm orientarea ,,politică,, şi să trecem înapoi de la democraţie, la teocraţie.
Şi eu ca şi dumneavoastră am luat multe lucruri deagata ( prejudecăţi) pe care nu le-am cercetat dacă şi funcţionează practic. Am mostenit de la părinţi noştri evengheligi nişte invăţături care în practică nu pot fi aplicate: ele nu funcţionează practic. Dar noi ne folosim de aceste învăţături pentru că ne ajută să rămânem în starea în care suntem.
Soră şi d-voastră ca şi mine suntem produsul mediului evanghelic în care ne-am născut şi am crescut. Iar mediul evanghelic este din ce in ce mai viciat de invăţături care ne departă de Dumnezeu. De aceeia cei ce se tem de Domnul vorbesc adesea unul cu altul, nu despre starea vremi, ci despre starea spirituală în care am ajuns să trăim....
O să vedem soră în veşnicie că discuţile noastre nu au fost în zadar. Domnul să vă binecuvinteze. Amin!
Vă binecuvintez cu sfinte binecuvântări de la Tăticuțul nostru.
O lucrare îndrăzneață dar plină de har și adevăr! Domnul să vă binecuvânteze sora Maria!