Resursa adaugata de Maria18 in 15/07/2017
”Căci deprinderea trupească este de puțin folos, pe când –EVLAVIA- este folositoare în orice privință, întrucât ea are făgăduința vieții de acum și a celei viitoare.” 1 Tim. 4:8.
Eu cred că EVLAVIA este trăirea și umblarea în neprihănirea Domnului Isus Hristos, pe care am primit-o prin har, crezând în lucrarea LUI, terminată la cruce. EVLAVIA este conform Dex: devoțiune, respect, determinare, pasiune, atașament față de cineva. Când ești conștient de justificarea ta prin credință, de neprihănirea lui Isus în tine, de Duhul Sfânt care locuiește în trupul tău, făcându-l Templul LUI, când știi că ești mădular în Trupul lui Hristos, ești ”fiu” de Dumnezeu, ești o preoție împărătească, un neam sfânt, un popor ales, nu mai poți, deci nu mai poți trăi în deprinderea ta trupească de mai înainte de a-L cunoaște pe Domnul, ci trăiești neprihănirea lui Isus, în viața ta. Aceasta înseamnă ” EVLAVIE”, când ți-ai luat crucea cu determinare, devoțiune, atașament, respect și pasiune și Îl urmezi pe ISUS, chiar dacă pe drum întâlnești suferințe, încercări, împotriviri și poți întâlni și martiraj pentru EL, dar merită!! EVLAVIA este folositoare și acum, pentru că în EVLAVIE, Duhul Sfânt rodește roada LUI în noi. ROADA DUHULUI SFÂNT, bogăția slavei LUI în noi și o creștere în cunoștință și autoritate. O viață de odihnă, o viață împlinită, o viață de biruință acum și, și-n viața viitoare!!
EVLAVIA, ca practică religioasă, este o deprindere trupească, în care îmi arăt forma de EVLAVIE, prin fapte exterioare, prin vorbire cuvioasă, prin învățături omenești. Pavel zice ”au în adevăr, o înfățișare de înțelepciune, într-o închinare voită, o smerenie și asprime față de trup, dar nu sunt de nici un preț împotriva gâdilării firii pământești.” Col.2:23. Această EVLAVIE nu are nici un preț, nici acum în viața aceasta, nici în cea viitoare. EVLAVIA, atașamentul, devoțiunea, respectul .... fără credința și neprihănirea lui Hristos, nu valorează nimic. Pavel zicea că ”în ce privește Legea, el era fără prihană”, dar când a întâlnit neprihănirea lui Hristos, neprihănirea lui a ajuns o nimica, o pierdere, față de prețul mare al lui Isus Hristos. EVLAVIA câștigată de noi, ar putea egala cumva jertfa Domnului Isus și să avem trecere înaintea lui Dumnezeu prin EVLAVIA noastră?? Când omul are EVLAVIA ca şi câștig al său, are sigur, mulțumirea sinelui său, dar când EVLAVIA este cea în care Duhul Sfânt poate rodi, roada LUI, mulțumirea noastră este pentru Dumnezeu și asta este un mare câștig. EVLAVIA însoțită de mulțumire, pentru gloria Domnului este un mare câștig.
Evanghelia Domnului Isus Hristos, ne arată clar învățătura care duce la adevărata EVLAVIE, privind țintă la EL și nu la lume cu lucrurile ei.
Mulțumim Isus pentru jertfa Ta și promitem să fim oameni EVLAVIOȘI. Ne luăm crucea şi devotați, atașați de Tine și plini de pasiune pentru cauza Ta pe pământ, mergem înainte grăbind venirea Ta Isus, cât mai curând.
- Vizualizări: 1874
- Export PDF: 1
- Comentarii: 1
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Evlavia ca ORCE însuşire sufletească bună la început e TRUDĂ= SUFERINŢĂ = CHIN până moare neevlavia ( FIREA ) din mine, aşa i-a chip în mine Hristos Cel Evlavios.
Noi am făcut din FIRE =însuşirile rele ale sufletului( neevlavia, nerăbdarea, nepăsarea...) un DAT fără să ţinem cont că FIREA este o cale de urmat( calea neevlaviei...). FIREA PĂMÂNTEASCĂ= LUMEASCĂ în ultimă instanţă e a doua natură a omului: este aceea deprindere,obişnuinţă a omului de fii CA LUMEA.
Soră Maria de obiceiurile rele nu scăpăm în mod mistic prin acte de cultci ci scăpăm în mod practic prin cultivarea obiceiurilor bune care înseamnă TRUDĂĂĂ
Însuşirea numărul unu a unui UCENIC = ELEV bun este TRUDA= SILINŢA fără şilinţă nici un elev nu ajunge la un liceu de top, cel care s-a ţinut de lene şi viclenie în scoală,bazându-se pe altceva decât pe muncă la examenul de capacitate degeaba a pus pe primul loc cel mai bun liceu, că el nu ajunge acolo
De ce? pentru că nu are în el, din belşug, acele lucruri care se cer în liceul de top.
Cine are din belşug în el lucrurile care SUNT din belşug în împărăţia lui Dumnezeu la ,,examenul de capacitate,, va ajunge acolo, iar acele lucruri bune nu ajung în om fără trudă, muncă, silinţă totală. Cei care cred că vor ajunge robi buni şi credincioşi prin inspiraţie divină, uită cum au ajuns proroci, proroci,( robi buni şi credincioşi) ei au făcut din Hristos care locuia în ei prin Duhul lui Hristos, ŢINTA CERCETĂRILOR LOR STĂRUITOARE.
Eu cred în inspiraţia divină dar nu în felul în care crede creştinătatea de azi: care aşteaptă totul de la Dumnezeu fără ca ea să nu facă nimic. Dacă e să spunem care e raportul între inspiraţie şi transpiraţie, cineva a spus că în formarea unui om de valoare, e, 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie. În schimb pentru formarea unui om de nimic e nevoie de 99% inspiraţie( de la VECINUL=fiecoarele înţeleptea) şi 1% transpiraţie.
Soră, D-VOASTRĂ mergeţi pe calea biserici postcreştină care râde de credincioşi silitori, cum râd în scoală elevii nesilitori de cei silitori, iar eu merg pe calea silinţei şi vom vedea la sfârşit unde ne vor duce căile pe care am ales să mergem.
Soră Maria chiar şi firea ne învaţă că cei care apucă pe calea lipsei de silinţă şi se ţin de ea ,ajung în duhul lor nesilitori( vicleni şi leneşi) iar cei care apucă pe calea silinţei şi se ţin de ea ajung în duhul lor silitori ( buni şi credincioşi)
Ştiu că pentru un UCENIC e mai de preferat să umble după năluci ( ca şi curva cea mare din Ap. 18) decât să se ţină de lucru încredinţat lui, de aceia azi sunt atât de mulţi ucenici ai lui Hristos care nu fac nimic din ce ne-a poruncit Domnul, că ei visează raiul cu ochii deschişi..
Azi dacă vorbeşti în bisericile evanghelice de silinţă ajungi de râsul biserici, că biserica a ajuns să socotească SILINŢA ÎN UCENICIE cel mai mare păcat pe care îl poate face un UCENIC AL DOMNULUI!!??
Această învăţătură e nouă, şi e învăţătura pe care o are curva cea mare din Ap. 18: ,, Şed ca împărăteasc , nu sunt văduvă şi nu voi ştii cei tânguirea,, Dar Domnul nu se i-a după nălucule acestei femei stricate că îi zice: ,, da-ţi chin şi tânguire că se desfată în risipă.
Soră Maria pătrunde puţin în această tensiune între Dumnezeu şi biserica apostată şi ve-ţi găsi că lipsa de silinţă ( SED CA ÎMPĂRĂTEASA) BAZATĂ PE FAPTUL CĂ NU E VĂDUVĂ, O FACE SĂ SE DESFATE ( ODIHNEASCĂ) ÎN RISIPĂ , EXACT PĂCATUL creştinilor NEEVLAVIOŞI: căci creştini neevlavioşi sunt neevlavioşi nu pentru că RESPING harul lui Hristos ,ci pentru că risipesc harul lui Hristos.......
Aceşti creştini apreciază foarte mult harul că pe el se bazează odihna ( desfătarea ) lor, dar în loc să se folosească de har ca să devină EVLAVIOŞI, ei se folosesc de har ca să devină desfrânaţi.